România, la 47,4% la indicele WEI+ în 2023

Indicele de Exploatare a Apei Plus, sau WEI+, arată cât din apa dulce reînnoibilă este consumată efectiv de activitățile umane, explică Gândul, care citează indicatorul dezvoltat de Agenția Europeană de Mediu. Publicația notează că, în cazul României, acest indicator arată o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă.

Potrivit Gândul, valoarea de 47,4% înregistrată în 2023 a fost cea mai mare din Europa în acel an, aproape de nivelul Ciprului. Sursa arată că acest rezultat vine pe fondul unui șoc dublu: secetă prelungită și consum ridicat de apă în perioadele foarte calde.

Gândul consemnează că seceta din perioada martie 2022 - iulie 2025 a ajuns la 41 de luni consecutive de deficit hidric, cea mai lungă din istoria recentă a României. Publicația precizează că rezerva de apă nu și-a revenit nici măcar în lunile de iarnă, ceea ce a menținut presiunea asupra resurselor disponibile.

În același material, Gândul arată că anii 2022, 2023 și 2024 s-au numărat printre cei mai secetoși ani din istoria recentă, potrivit datelor ANAR și Starea Climei. Publicația mai notează că au fost înregistrate scăderi ale debitelor râurilor în lunile de vară, iar unele cursuri de apă au devenit foarte sensibile la lipsa precipitațiilor.

Articolul menționează și principalele râuri interne afectate de această vulnerabilitate: Oltul, Prutul, Siretul, Argeșul, Ialomița și Vedea. În paralel, Gândul explică faptul că o parte importantă din apa care tranzitează România vine din afara granițelor, prin Dunăre, ceea ce face ca variațiile de debit să influențeze direct baza de resurse de apă a țării.

Analiza publicată de Gândul sugerează că presiunea asupra apei nu mai ține doar de episoade izolate de secetă, ci de o tendință mai lungă de aridizare. Pentru România, concluzia are relevanță directă pentru alimentarea cu apă, agricultură și consumul zilnic, mai ales în zonele cu resurse interne reduse.