Rusia a închis temporar puncte feroviare la frontiera baltică

Rusia a închis temporar mai multe puncte feroviare de frontieră cu Estonia și Letonia, iar liderii baltici au spus că măsura nu arată o escaladare imediată, ci mai degrabă presiune asupra economiei ruse, potrivit Digi24 și HotNews.

La o conferință de presă organizată la Berlin, premierul eston Kristen Michal a spus că, în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO, conform Digi24 și HotNews. Alături de el s-au aflat președintele lituanian Gitanas Nauseda, președintele leton Edgars Rinkevics și cancelarul german Friedrich Merz.

Potrivit celor două surse, închiderea a fost decretată începând cu 1 iulie și vizează puncte feroviare folosite pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri. Michal a explicat că legăturile închise cu Estonia, Letonia și Finlanda aveau deja o utilitate limitată, iar măsura ar fi un mod de a exercita presiune psihologică.

Premierul eston a mai afirmat că Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu combustibil și cu penurii chiar și în marile orașe, notează Digi24 și HotNews. În același timp, el a spus că presiunea asupra Moscovei trebuie menținută și că obiectivul acesteia este de a întrerupe liniile de aprovizionare și de a izola economic Rusia.

Gitanas Nauseda a precizat că Lituania nu a fost vizată de închideri, deoarece Rusia depinde de tranzitul prin teritoriul ei către exclava Kaliningrad. El a adăugat că există rute maritime alternative, dar acestea sunt limitate, iar Rusia are dificultăți în folosirea sau extinderea lor, potrivit Digi24 și HotNews.

Edgars Rinkevics a avut o evaluare similară și a spus că închiderea unei legături feroviare cu Estonia are în principal motive economice și o importanță politică limitată. El a arătat că linia închisă era cea cu cel mai mic volum de trafic, iar liderii baltici au subliniat că nu trebuie trase concluzii exagerate despre intențiile Rusiei.

În ansamblu, reacțiile de la Berlin sugerează că statele baltice văd această decizie mai degrabă ca pe un semnal de presiune economică decât ca pe un pas imediat spre o nouă agravare a tensiunilor la granița estică a Uniunii Europene.