Valurile de căldură, tot mai periculoase în Europa și România
Experții spun că valurile de căldură sunt cel mai periculos fenomen extrem din Europa, iar verile din România se încălzesc constant.
Potrivit Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, valurile de căldură sunt cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa, iar documentul tehnic lansat de experți este adresat autorităților publice locale și include recomandări pentru pregătirea orașelor la provocările verii.
Știrile ProTV consemnează că, în vara lui 2024, 63 din cele 92 de zile au fost afectate de valuri de căldură, iar în iulie și august au fost raportate peste 600 de decese suplimentare asociate temperaturilor extreme. Aceeași sursă arată că, în 2025, episoadele severe de caniculă au început din iunie și au depășit 40°C în sudul și vestul țării.
Potrivit Știrile ProTV, datele climatice arată că temperatura medie anuală în orașele reședință de județ a depășit 12°C în perioada 2021-2024. Sursa mai precizează că, față de intervalul 1961-1990, temperatura medie a verii a crescut cu 1,4-2,1°C, iar ritmul de încălzire este estimat la 0,4-0,6°C pe deceniu.
În aceeași analiză, Craiova este indicată cu cea mai mare creștere a temperaturii medii de vară, în timp ce Constanța apare cu cea mai mică valoare dintre cele menționate. Potrivit documentului citat de Știrile ProTV, Craiova înregistrează o creștere de 0,57°C pe deceniu, urmată de Galați, Iași, Brașov și București, iar Constanța și Timișoara au cele mai reduse ritmuri de încălzire.
News.ro relatează, de asemenea, că valurile de căldură sunt considerate cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa și că în România verile devin tot mai fierbinți. Digi24 preia tema drept o tendință climatică, nu ca un episod izolat, în contextul în care specialiștii spun că orașele trebuie pregătite pentru efectele tot mai frecvente ale caniculei.
Documentul tehnic citat de surse pune accent pe măsuri locale precum spații de răcorire accesibile și extinderea accesului la apă potabilă în spațiul public. Pentru orașele din județe, concluzia este că adaptarea la căldură devine o chestiune de sănătate publică și de administrare urbană, nu doar o reacție la zilele foarte calde.