Guvernul discută sesizarea CCR în disputa cu ÎCCJ
Guvernul analizează dacă va sesiza CCR într-un posibil conflict cu Înalta Curte, după ce instanța supremă a dat în judecată Executivul pentru restanțe salariale.
UPDATE 03.07.2026 06:00 — Parchetul General și PSD intră în disputa Guvern-ÎCCJ
UPDATE Ministerul Public s-a alăturat poziției Înaltei Curți și a transmis, potrivit G4Media, că susține „fără rezerve” apărarea independenței autorității judecătorești. Parchetul General afirmă, potrivit aceluiași comunicat, că divergențele dintre instituții trebuie soluționate exclusiv prin mecanismele prevăzute de Constituție.
Separat, PSD a anunțat, potrivit Aleph News, că sesizează Comisia LIBE din Parlamentul European, acuzând că demersul Guvernului afectează independența justiției. Formațiunea susține, potrivit aceleiași surse, că va cere analizarea situației la nivel european.
UPDATE 02.07.2026 15:13 — Guvernul a sesizat CCR în disputa cu ÎCCJ
UPDATE Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că Guvernul a sesizat efectiv Curtea Constituțională, la propunerea Ministerului Finanțelor, potrivit declarațiilor citate de News.ro și G4Media. Șeful Executivului a spus, potrivit Digi24, că plata integrală a restanțelor cerute de ÎCCJ ar obliga statul fie să majoreze deficitul, fie să reducă alte cheltuieli, fie să crească taxele și impozitele.
În reacție, Înalta Curte a transmis, potrivit comunicatelor citate de HotNews, G4Media și News.ro, că demersul Guvernului este „fără precedent” și că un executiv demis nu poate iniția astfel de acțiuni în afara administrării curente. Instanța supremă susține, potrivit acelorași surse, că declarațiile publice ale premierului afectează independența justiției.
Guvernul României analizează joi, la ședința de la București, dacă va sesiza Curtea Constituțională într-un posibil conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit agendei Executivului și relatărilor G4Media, HotNews și Mediafax.
Pe ordinea de zi figurează o informare privind litigiul promovat de ÎCCJ împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, în dosarul 1844/2/2026 de la Curtea de Apel București, precum și o notă despre oportunitatea sesizării CCR, consemnează aceleași surse. Potrivit documentului citat de HotNews, litigiul urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în 2026.
Sursele citate arată că instanța supremă a dat în judecată Guvernul în luna martie, iar Mediafax precizează că acțiunea a fost depusă la sfârșitul lunii martie. În materialele primite, această diferență ține doar de formularea temporală folosită de publicații, nu de conținutul litigiului.
Potrivit HotNews și Digi24, nota pregătită pentru ședința de Guvern susține că puterea judecătorească nu are competența tehnică și nici legitimitatea de a decide cum se distribuie banii publici din bugetul general consolidat. Documentul citat de cele două publicații afirmă că obligarea Guvernului să aloce sume pentru un singur sector ar perturba echilibrul bugetar național și ar reprezenta o ingerință în activitatea executivă a statului.
În același timp, Digi24 și G4Media arată că, la întocmirea bugetului pentru 2026, sumele prevăzute inițial pentru magistrați au fost redirecționate către ajutoare sociale pentru pensionari și către restanțele primăriilor. Digi24 notează că aceste măsuri au fost cerute la acel moment de PSD, iar G4Media menționează că banii au fost mutați de la drepturile salariale ale magistraților la ajutoarele sociale și la plățile restante ale administrațiilor locale.
Și estimarea financiară diferă ușor între surse. Economedia vorbește despre aproximativ 5,2 miliarde de lei, adică circa un miliard de euro, în timp ce HotNews și Gândul menționează peste 2 miliarde de euro pentru restanțele salariale invocate în dosar. G4Media spune, la rândul său, că statul român are de plătit sume importante rezultate din hotărâri definitive favorabile magistraților.
G4Media și Mediafax amintesc că ÎCCJ făcuse anterior și plângere prealabilă împotriva Guvernului. Digi24 mai arată că restanțele provin din decizii prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018, iar proiectul de buget pentru 2026 prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte.
Demersul de joi poate influența modul în care sunt repartizate resursele publice la nivel național, inclusiv sumele alocate justiției și altor capitole bugetare. Deocamdată, sursele consultate arată doar că Guvernul discută oportunitatea sesizării CCR, fără a preciza dacă o decizie a fost deja luată.