Băncile din România, sub presiunea deficitului și inflației
Studiul Kearney „European Retail Banking Radar 2026” arată că băncile din România intră într-o perioadă de presiune combinată din cauza deficitului fiscal, inflației și încetinirii economice.
Potrivit Kearney, sectorul bancar din România trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă și o inflație peste media Uniunii Europene. Concluzia apare în studiul European Retail Banking Radar 2026, citat de Agerpres și prezentat de Economedia.
Economedia consemnează că presiunile nu se opresc la indicatorii macroeconomici. Băncile se confruntă și cu diminuarea veniturilor disponibile ale populației, cu riscul de downgrade, cu presiuni asupra costului finanțării externe, dar și cu volatilitate politică și incertitudini privind implementarea reformelor.
Raportul citat de Economedia arată că Europa intră într-o etapă de normalizare după perioada excepțională din 2023-2025, iar această schimbare apasă asupra profitabilității. În acest context, autorii cercetării pun accent pe eficiența operațională, diversificarea surselor de venit și consolidarea sectorului.
Pe piața locală, procesul de consolidare este deja vizibil. Potrivit Economedia, Banca Transilvania a integrat OTP, iar UniCredit a fuzionat cu Alpha Bank, în timp ce valul de tranzacții continuă să se extindă.
Studiul indică și prioritățile pe care băncile le au în față. Pentru multe instituții, perioada 2027-2028 va fi definită mai degrabă de disciplina costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului, colectarea creanțelor, repricing și retenția clienților decât de strategii agresive de creștere, notează autorii.
Economedia mai citează documentul care arată că tranzacțiile de tip M&A pot deveni nu doar instrumente de extindere, ci și modalități de absorbție a costurilor fixe, de obținere a economiilor de scară și de valorificare mai eficientă a investițiilor în tehnologie și digitalizare.
În același timp, raportul menționează mutarea creșterii de la rate beta către volume și relationship banking. Autorii spun că băncile ar trebui să accelereze creditarea sănătoasă, mai ales pe segmentele creditelor ipotecare, creditelor de consum garantate și IMM-urilor sau microîntreprinderilor, prin digitalizarea proceselor de underwriting și prin pricing diferențiat la nivel de client.
Pentru piața românească, concluziile studiului sugerează o perioadă în care costul finanțării, prudența în creditare și atenția la risc vor conta mai mult decât expansiunea rapidă. Economedia notează că România are o bază solidă de depozite, mulți clienți și o adopție ridicată a plăților cu cardul, dar nu transformă suficient aceste atuuri în creșterea creditării și a investițiilor.