România a depășit 9 miliarde de euro încasate prin PNRR
România a trecut de 9 miliarde de euro încasate prin PNRR, după aprobarea integrală a celei de-a patra cereri de plată.
România a depășit pragul de 9 miliarde de euro încasate prin PNRR, după ce Comisia Europeană a aprobat integral a patra cerere de plată, potrivit Știrile ProTV.
Publicația notează că programul ar urma să se încheie la 31 august 2026, iar până atunci mai sunt rezervate aproximativ 10 miliarde de euro pentru următoarele două cereri de plată. În total, România a ajuns la peste 9 miliarde de euro primite prin PNRR după aprobarea celor patru cereri depuse.
Știrile ProTV amintește că prima cerere de plată a fost depusă la 31 mai 2022 și aprobată fără observații sau corecții. În urma acesteia, România a primit aproximativ 2,6 miliarde de euro, bani folosiți pentru primele reforme din program.
Despre a doua cerere, sursa consemnează că evaluarea Comisiei Europene a fost pozitivă, dar două jaloane au fost considerate neîndeplinite. Din acest motiv, România a primit cu 53,36 milioane de euro mai puțin din componenta de împrumut.
În cazul celei de-a treia cereri, Știrile ProTV arată că plata a fost aprobată doar parțial, iar aproximativ 869 de milioane de euro au fost blocați inițial. Ulterior, după modificări legislative și negocieri, România a recuperat circa 350 de milioane de euro, însă aproape 459 de milioane de euro au fost pierduți definitiv, potrivit aceleiași surse.
Potrivit Știrile ProTV, cererea de plată numărul patru a fost evaluată pozitiv în mai puțin de cinci luni și aprobată integral, fără suspendări, corecții sau penalizări. Publicația mai precizează că valoarea totală a cererii a fost de 2,62 miliarde de euro, iar România a încasat efectiv aproximativ 2,25 miliarde de euro în iunie 2026.
Articolul citat arată că această cerere a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, vizând domenii precum decarbonizarea economiei, digitalizarea administrației, cloudul guvernamental, reforma fiscală, guvernanța corporativă, sistemul de pensii și sănătatea. Pentru autoritățile din județe, evoluția PNRR rămâne relevantă prin finanțările care pot ajunge în infrastructură, servicii publice și digitalizare.