NewsAI preview
Național 324 cuvinte

Criza politică se prelungește, iar scenariul anticipatelor rămâne deschis

România rămâne în criză politică după demiterea guvernului Bolojan, iar consultările de la Cotroceni nu au dus încă la formarea unui nou executiv.

Criza politică din România continuă după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, iar scenariul alegerilor anticipate rămâne deschis, potrivit Gândul. Publicația notează că, din 5 mai 2026, țara este condusă de un guvern interimar fără puteri depline.

Potrivit Gândul, executivul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR. Sursa precizează că guvernul interimar nu poate iniția proiecte de lege și nu poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce prelungește blocajul instituțional.

Gândul consemnează că, după căderea guvernului, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier, inițial, pe Eugen Tomac, la 4 iunie 2026. Tomac, prezentat ca și consilier prezidențial, a încercat să alcătuiască un cabinet, dar a renunțat după zece zile de negocieri.

Publicația arată că, după retragerea mandatului lui Tomac, șeful statului a mers la o nouă soluție și l-a desemnat pe Adrian Veștea să formeze guvernul. Gândul notează că această desemnare a stârnit tensiuni în PNL, iar Veștea a mers și la sediul AUR pentru discuții cu George Simion, fără rezultat.

Potrivit aceleiași surse, luni, 22 iunie 2026, Veștea a mers în Parlamentul României cu lista miniștrilor și programul de guvernare, dar a obținut doar 189 de voturi „pentru”, sub pragul necesar de 233. Gândul precizează că, în paralel, consultările de la Palatul Cotroceni au continuat, iar președintele a discutat din nou cu liderii partidelor parlamentare.

După aceste consultări, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că PSD nu va participa la „o spirală nesfârșită a condițiilor” pentru desemnarea premierului, relatează Gândul. Același material arată că Nicușor Dan a transmis că, de această dată, nu mai nominalizează un premier și a cerut partidelor să negocieze între ele o majoritate.

În analiza sa, Gândul explică faptul că dizolvarea Parlamentului este pasul esențial pentru declanșarea alegerilor anticipate și notează că, după 1989, România nu a ajuns niciodată la această etapă. În acest context, criza politică rămâne deschisă, iar formarea unui guvern cu puteri depline depinde încă de un acord între partidele parlamentare.