Lazea a criticat antreprenorii și a stârnit reacții în mediul de afaceri

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a criticat joi mediul de afaceri la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, spunând că antreprenorii au susținut o creștere economică nesustenabilă și nu înțeleg conceptele de macroeconomie, potrivit HotNews și Economedia.

Potrivit celor două publicații, Lazea a susținut că depășirea PIB-ului potențial face mai mult rău decât bine și că un ritm sănătos de creștere pentru România este, în prezent, de circa 2,5%-3% pe an. El a afirmat că mediul de afaceri a aplaudat forțarea creșterii economice, fără să țină cont dacă aceasta era una sustenabilă.

Economedia consemnează că mesajul a fost transmis în cadrul conferinței anuale a AAFBR, iar Lazea a spus că noțiunile de macroeconomie sunt „total necunoscute” pentru antreprenori. Tot potrivit acestei surse, el i-a îndemnat pe participanți să explice mediului de afaceri de ce economia României nu mai poate crește sustenabil cu ritmurile de 4%-6% din trecut.

HotNews relatează că economistul-șef al BNR a vorbit și despre riscul retrogradării ratingului suveran, în contextul unor dezechilibre macroeconomice. El a invocat inflația ridicată, deficitul bugetar și depășirea pragului de datorie publică de 60% din PIB drept motive pentru care România are nevoie de ținte clare pentru principalii indicatori economici.

Declarațiile au provocat reacții în mediul de afaceri, potrivit Economedia. Sergiu Neguț, antreprenor și președinte al Romanian Business Leaders, a spus că politicienii ar trebui criticați pentru creșterea cheltuielilor bugetare cu zeci de miliarde peste venituri. În opinia sa, responsabilitatea pentru dezechilibre nu poate fi mutată asupra antreprenorilor.

Tot Economedia îl citează pe analistul economic Cristian Tudorescu, care a considerat neinspirată adresarea lui Lazea către antreprenori. În același material, publicația notează că unii economiști i-au dat dreptate economistului-șef al BNR și au susținut că o parte a antreprenoriatului românesc a devenit prea dependentă de stat.

Disputa readuce în prim-plan tema deficitului, a inflației și a ritmului de creștere care poate fi susținut în România fără dezechilibre suplimentare, într-un moment în care mediul de afaceri și economiștii își împart responsabilitatea pentru direcția politicilor publice.