România rămâne penultima în UE la ponderea sănătății în PIB
România alocă 6,6% din PIB pentru sănătate, sub media UE de 9,4%, în timp ce bugetul CNAS a urcat la 15,3 miliarde de euro în 2025.
România rămâne penultima în Uniunea Europeană la ponderea din PIB alocată sănătății, potrivit HotNews, care citează date prezentate la un eveniment despre finanțarea sistemului medical.
Evenimentul Paradoxul sănătății: Cât ne costă, de fapt, sănătatea? a fost organizat joi, 25 iunie, de Coaliția Organizațiilor de Pacienți cu Afecțiuni Cronice, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria, relatează HotNews. La discuții au participat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS, reprezentanți ai pacienților, ai asiguratorilor privați și ai rețelei private de sănătate.
Potrivit HotNews, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a crescut de la 4,7 miliarde de euro în 2016 la 15,3 miliarde de euro în 2025. În același timp, articolul arată că bugetul Ministerului Sănătății a fost de 5,7 miliarde de euro în 2025, bani direcționați către programe naționale, investiții și rezidențiat.
Șerban Semeniuc, Legal & Corporate Affairs la Regina Maria, a spus că România cheltuiește mai puțin pentru sănătate decât alte state europene. HotNews consemnează că ponderea de 6,6% din PIB plasează România înaintea Poloniei, dar sub media UE de 9,4% și mult sub Franța, cu 13,9%.
Articolul mai notează că românii plătesc din buzunar 30% din costurile cu sănătatea, față de 9,3% în Franța. Tot HotNews precizează că, în medie, un român are alocate 1.050 de euro pe an pentru sănătate, în timp ce în Franța suma ajunge la 5.866 de euro.
Pe segmentul prevenției, HotNews scrie că sistemul privat a ajuns înaintea statului, iar 2,5 milioane de angajați au abonamente medicale. Publicația mai arată că finanțarea privată completează serviciile publice în mai multe zone, de la medicina primară și farmacii până la stomatologie și îngrijire la domiciliu.
Diferențele dintre finanțarea publică și cea privată rămân relevante și pentru pacienții din județ, în condițiile în care accesul la servicii depinde atât de bugetul public, cât și de soluțiile oferite de piața privată, potrivit datelor prezentate de HotNews.