De ce Ucraina și Moldova pot adera mai greu la UE

Extinderea Uniunii Europene spre Ucraina și Republica Moldova este discutată într-un climat mai rezervat decât cel din urmă cu două decenii, iar diferența față de aderarea României ține, potrivit lui Cristian Nițoiu, de contextul politic și de riscurile invocate acum.

Potrivit Adevărul, politologul și cercetătorul de la Loughborough University Londra spune că dezbaterea actuală împarte statele membre, iar Germania, Franța, Olanda și Ungaria sunt prezentate ca țări care se opun sau privesc cu rezerve extinderea către Ucraina.

Nițoiu arată că temerile legate de integrarea unei țări mari, cu probleme privind statul de drept, nu sunt noi. El amintește că, înainte de extinderea spre Europa Centrală și de Est, au existat discuții similare despre Polonia și România, inclusiv despre efectele asupra intereselor Germaniei și Franței și despre capacitatea instituțională a Uniunii de a absorbi noi membri.

În analiza citată de Adevărul, diferența esențială este că, în urmă cu 20 de ani, accentul cădea pe beneficiile economice ale extinderii, pe o piață mai mare și pe întărirea poziției internaționale a Uniunii. Acum, susține Nițoiu, logica este alta: integrarea Ucrainei este văzută mai degrabă ca o necesitate de securitate, pentru a evita o poziție de vulnerabilitate în raport cu Rusia.

Materialul notează și că Ursula von der Leyen se numără printre susținătorii integrării Ucrainei, însă articolul nu indică un calendar sau o decizie concretă privind aderarea. Pentru România, dezbaterea rămâne relevantă fiindcă felul în care UE își redefinește extinderea poate influența viitoarele echilibre politice din blocul european.