Comisia Europeană pregătește reforma sectorului bancar din UE
Comisia Europeană pregătește o reformă bancară pentru a reduce fragmentarea pieței și dependența UE de băncile din afara Uniunii.
Comisia Europeană pregătește noi măsuri legislative pentru integrarea mai profundă a sistemului bancar european, iar documentul ar urma să fie prezentat oficial pe 15 iulie, potrivit Știrile ProTV și NewsWeek România.
Sursele citate arată că reforma este gândită ca bază pentru o schimbare mai amplă a sectorului bancar din Uniunea Europeană, cu orizontul de prezentare menționat și pentru 2027. În materialele publicate, Comisia este prezentată ca urmărind reducerea fragmentării pieței și a dependenței de băncile din afara UE.
Potrivit acelorași surse, executivul european consideră că piața bancară rămâne fragmentată și prea complicată în anumite domenii, iar acest lucru îi costă pe consumatori și pe companii. Documentul arată că gospodăriile și firmele ajung să plătească mai mult pentru credite decât într-o piață cu adevărat integrată.
Știrile ProTV și NewsWeek România notează că activitatea bancară transfrontalieră din Uniune este încă mai redusă decât în Statele Unite, în ciuda eforturilor de integrare a pieței unice. În acest context, reforma este prezentată ca un pas pentru finalizarea pieței unice bancare, alinierea la standardele internaționale și simplificarea unor reguli considerate prea complexe și împovărătoare.
Sursele mai arată că printre măsurile analizate se află facilitarea operațiunilor bancare transfrontaliere, inclusiv transferul de capital și lichiditate între statele membre, precum și îmbunătățirea mecanismelor de gestionare a falimentelor bancare. Comisia vizează astfel o integrare mai profundă a sistemului bancar european.
În plan economic, reforma este legată de nevoia de finanțare pentru apărare, tranziția digitală și tranziția verde. Știrile ProTV și NewsWeek România citează și un studiu Oliver Wyman pentru Federația Bancară Europeană, care estimează la aproximativ 1.400 de miliarde de euro pe an investițiile suplimentare necesare în UE, peste nivelul de 800 de miliarde de euro menționat în raportul lui Mario Draghi din 2024.
Pentru România, schimbările pregătite la Bruxelles pot conta prin efectele asupra costului creditelor și asupra accesului firmelor la finanțare, într-un moment în care Comisia urmărește să reducă dependența Uniunii de băncile din afara blocului comunitar.