Reforma administrativă ar putea viza până la 1.700 de comune
Reforma administrativ-teritorială discutată politic ar putea afecta până la 1.700 de comune, în timp ce UDMR cere consultarea comunităților locale.
O reformă administrativ-teritorială discutată la nivel politic ar putea duce la desființarea sau comasarea a până la 1.700 de comune, potrivit materialului citat de Google News, care vorbește despre o posibilă redesenare administrativă a României.
În aceeași relatare, subiectul este prezentat ca o schimbare de amploare pentru organizarea administrativă, fără ca cifra să fie descrisă drept una definitiv adoptată. Google News consemnează că estimarea apare în materialul preluat, iar formularea indică o posibilitate, nu o decizie finală.
Pe 26 octombrie 2026, Sorin Grindeanu a propus comasarea localităților mici și reducerea numărului de agenții și companii de stat, potrivit TVRInfo.ro. Publicația notează că PSD urma să îi ceară premierului angajarea răspunderii Guvernului pentru aceste două reforme, însă sursele primite nu clarifică dacă acesta va fi mecanismul final de adoptare.
Tot pe 26 octombrie 2026, Kelemen Hunor a spus, potrivit SpotMedia, că reforma trebuie făcută „cu cap” și cu consultarea comunităților locale, nu „din birou”. SpotMedia a relatat atunci că liderul UDMR a insistat asupra specificului local și asupra faptului că deciziile nu ar trebui luate fără dialog cu oamenii din teritoriu.
Ulterior, pe 12 noiembrie 2026, Adevărul a consemnat că Kelemen Hunor a criticat reforma PSD și a avertizat că UDMR se va opune dacă drepturile comunităților maghiare sunt afectate. Aceeași sursă a mai arătat că liderul UDMR a reluat ideea că fuziunea localităților trebuie decisă prin referendum în fiecare localitate vizată.
Pe 9 noiembrie 2026, NewsWeek România a relatat că PSD pregătea o reformă care ar putea duce la comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și la reorganizarea orașelor sub 10.000 de locuitori. Publicația a mai scris că documentul era gândit pentru finalizare în martie 2027, cu aplicare în 2028.
În acest context, disputa politică vizează atât dimensiunea administrativă a reformei, cât și modul în care ar urma să fie consultate comunitățile locale. Pentru localitățile mici, o eventuală schimbare de statut ar putea modifica felul în care sunt organizate serviciile publice și administrația, însă sursele primite nu indică o listă de unități administrativ-teritoriale vizate.