România, cea mai mare scădere din UE a raportului preț-venit
Datele Eurostat arată că România a avut cea mai mare scădere din UE a raportului dintre prețul locuințelor și veniturile gospodăriilor între 2015 și 2025.
Potrivit datelor Eurostat prezentate de NewsWeek România, România a înregistrat între 2015 și 2025 cea mai mare scădere din Uniunea Europeană a raportului dintre prețul locuințelor și veniturile gospodăriilor. Indicatorul a coborât cu 42,8% în România, în timp ce media Uniunii Europene a urcat cu 6,8%.
NewsWeek România precizează că acest indicator nu arată prețul absolut al unei locuințe, ci raportul matematic dintre indicele prețurilor locuințelor și indicele veniturilor gospodăriilor. În această lectură, scăderea din România sugerează că veniturile au avansat mai repede decât prețurile locuințelor în perioada analizată.
În același clasament, Finlanda a avut o scădere de 25,2%, iar Bulgaria de 16,2%, ambele sub nivelul consemnat pentru România, potrivit NewsWeek România. Diferența arată că evoluția din România a fost mai pronunțată decât în celelalte două state menționate în partea inferioară a clasamentului.
La polul opus, raportul preț-venit a crescut în mai multe state membre. NewsWeek România citează pentru Portugalia o creștere de 60,8%, pentru Olanda de 34,3%, pentru Ungaria de 26,5%, pentru Cehia de 25,8% și pentru Spania de 24,5%. În total, publicația notează că în 17 state membre din UE indicatorul a urcat în intervalul 2015-2025.
Google News — România a preluat aceeași temă și a sintetizat ideea că România a fost „campioană” a scăderii raportului preț-venit în Uniunea Europeană. Titlul agregat de platformă trimite la datele Eurostat și la interpretarea publicată de NewsWeek România, fără alte detalii metodologice.
În materialul său, NewsWeek România mai arată că indicatorul Eurostat reflectă dinamica relativă dintre venituri și prețurile locuințelor, nu costul nominal al metrului pătrat și nici prețul absolut al caselor sau apartamentelor. Tocmai de aceea, comparația dintre state trebuie citită ca o evoluție a raportului dintre două serii statistice, nu ca o măsură directă a accesibilității pe piața locală.
Pentru cititorii din România, datele indică o recuperare mai rapidă a veniturilor față de prețurile locuințelor în ultimul deceniu. Totuși, comparația europeană rămâne una strict statistică, iar sursele citate nu oferă o defalcare pe orașe sau județe și nici o explicație separată a metodologiei Eurostat.