Cum poate inflația să ajute bugetul de stat

Inflația poate ajuta bugetul de stat prin trei canale, potrivit Adevărul: crește încasările din taxe, reduce valoarea reală a unor cheltuieli publice și erodează datoriile exprimate în lei. Efectul nu este prezentat ca unul uniform, ci ca o posibilitate care apare atunci când prețurile urcă mai repede decât veniturile populației.

În același material, Adevărul arată că, de la 1 iulie 2026, salariul minim brut a urcat la 4.325 de lei, după ce fusese de 4.050 de lei. Publicația notează că această majorare a venit într-un context în care scumpirile au continuat să apese asupra bugetelor gospodăriilor.

Tot Adevărul consemnează că, în septembrie 2026, inflația anuală a ajuns la 6,61%, după 6,17% în august. În august, salariul mediu net a fost de 5.688 de lei, cu 5,6% peste nivelul din august 2025, însă publicația arată că puterea de cumpărare a rămas sub presiune.

În analiza citată, salariul minim a fost în mare parte absorbit de creșterea costului vieții, iar indicele câștigului salarial real a coborât la 99,5%, ceea ce indică o scădere de aproximativ 0,5% față de august 2025. Adevărul mai menționează că, în primăvară, reculul fusese mai puternic, de aproape 7%.

Adrian Negrescu spune, în citatul preluat de Adevărul, că românii simt de ani buni cum banii le ajung tot mai greu, chiar dacă salariul crește pe hârtie. El descrie inflația drept „o taxă pe care nimeni nu o votează în Parlament, dar pe care o plătim cu toții, la fiecare cumpărătură”.

Publicația explică și mecanismul fiscal: atunci când prețul unui produs crește, iar cota de TVA rămâne aceeași, statul încasează nominal mai mult din aceeași tranzacție. La fel, dacă salariile urcă nominal, pot crește și impozitele și contribuțiile colectate, chiar dacă majorarea nu acoperă integral pierderea puterii de cumpărare.

În același timp, Adevărul arată că deficitul este acoperit în continuare prin împrumuturi, iar scumpirile pot diminua povara unor plăți exprimate în lei. Pentru cititorii din România, explicația contează fiindcă arată de ce inflația se vede nu doar la raft, ci și în felul în care statul colectează bani și în ritmul în care veniturile reale ale oamenilor țin pasul cu prețurile.