România intră în iarnă cu rezerve mici de apă pentru hidrocentrale

UPDATE 12.11.2026 06:12 — Autoritățile pregătesc măsuri pentru un consum de 9.600 MW

Autoritățile au analizat marți, în ședința Comandamentului Energetic Național, scenarii pentru un consum de până la 9.600 MW în perioadele foarte reci, potrivit Mediafax. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a spus că România nu este într-o situație critică, dar că rezervele sunt sub nivelul de anul trecut.

Potrivit aceluiași oficial, în caz de nevoie, sistemul poate apela la importuri de energie, la repornirea unor capacități aflate în stand-by și, în anumite condiții, la limitarea consumului marilor companii în orele de vârf.

România intră în iarna 2026-2027 cu cea mai mică rezervă de apă pentru hidrocentrale din cel puțin ultimii 18 ani, iar datele publicate de Transelectrica arată că lacurile de acumulare erau la puțin peste 42% grad de umplere la 1 noiembrie, potrivit G4Media și Gândul.

Potrivit celor două publicații, nivelul actual este sub cel din anii precedenți, când gradul de umplere era mai ridicat la început de noiembrie. G4Media notează că analiza compară datele din perioada 2008-2026, iar concluzia este că rezerva de apă disponibilă pentru hidrocentrale a coborât la cel mai redus nivel din intervalul urmărit.

În acest context, Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, a spus că seceta a afectat puternic producția de energie electrică din acest an. Potrivit G4Media, el a arătat că trecerea peste vară s-a făcut cu eforturi și că situația hidrologică a obligat compania să regândească modul în care își gestionează resursele.

Gândul consemnează aceeași idee, citând declarațiile lui Plaveti potrivit cărora debitele Dunării nu au fost favorabile, iar prognozele pentru lunile decembrie și ianuarie indică valori net inferioare mediilor multianuale. Publicația arată că pentru decembrie sunt estimate 2.500 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 5.100, iar pentru ianuarie aproximativ 3.000, comparativ cu o medie de 5.400.

Tot potrivit lui Plaveti, situația hidrologică afectează producția de energie în hidrocentralele de pe Dunăre și de pe râurile interioare. G4Media redă explicația potrivit căreia debitele Dunării sunt mult sub mediile multianuale, între 30% și 40%, iar pe râurile interioare toate debitele sunt sub 50% din mediile obișnuite, ceea ce duce la o cantitate mai mică de energie hidroelectrică.

Publicațiile mai arată că Transelectrica publică periodic date despre gradul de umplere al lacurilor de acumulare care deservesc hidrocentralele. În materialul citat de G4Media, compania este prezentată ca sursă a indicatorului de umplere, iar analiza comparativă a fost făcută pe baza valorilor raportate la începutul lunii noiembrie în ultimii ani.

G4Media și Gândul mai notează că, în 2025, Dispeceratul energetic național estima că o rezervă de energie corespunzătoare unui grad de umplere de 58,5% era de aproape 1.800 GWh. În articolul actual, însă, accentul cade pe nivelul mai redus din acest an și pe faptul că Hidroelectrica încearcă să gestioneze apa cu prudență, folosind-o mai ales atunci când aduce cea mai mare valoare pentru sistem.

Pe fondul acestor date, evoluția rezervelor de apă și a producției hidro rămâne relevantă pentru sistemul energetic național, inclusiv pentru consumatorii din județe, prin efectele asupra echilibrării rețelei și a siguranței alimentării.