BCR vede dobânzile și datoria publică în creștere
BCR estimează că aproximativ 3,2 puncte din deficitul de 6,2% din PIB sunt dobânzi, iar datoria publică a depășit 60% din PIB.
Potrivit BCR, aproximativ 3,2 puncte procentuale din ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru acest an reprezintă cheltuieli cu dobânzile. Estimarea a fost prezentată de Ciprian Dascălu, economist-șef și director de cercetare la bancă, la conferința „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată la București.
Dascălu a spus că deficitul bugetar mare alimentează datoria publică și că stabilizarea traiectoriei ascendente a datoriei raportate la PIB ar presupune un surplus primar bugetar. El a adăugat că reducerea semnificativă a deficitului sub 3% din PIB ar necesita și scăderea cheltuielilor cu dobânzile, iar acest lucru depinde și de ancorarea așteptărilor inflaționiste la niveluri mai reduse.
În prezent, datoria publică depășește 60% din PIB, a precizat economistul-șef al BCR. Potrivit datelor prezentate de bancă, datoria publică era de 59% din PIB în 2025 și ajunsese la 61% în august. BCR vede, în ipoteza unei ajustări liniare agreate cu Comisia Europeană, un vârf de 68% din PIB în 2029.
Instituția a arătat că această evoluție nu trebuie confundată cu deficitul bugetar: deficitul arată diferența dintre venituri și cheltuieli într-un an, în timp ce datoria publică cumulează finanțările anterioare. În prezentarea sa, Dascălu a spus și că peste jumătate din datoria publică este în valută.
Tot potrivit BCR, o depreciere a leului cu 1% ar adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la datoria publică raportată la PIB. Economistul a mai spus că inflația a ajutat până acum la limitarea datoriei raportate la PIB, dar că, în proiecțiile băncii, nici inflația, nici creșterea reală a PIB nu vor mai putea susține aceeași evoluție în următorii ani.
Pe fondul acestor estimări, mesajul transmis de BCR este că presiunea dobânzilor rămâne un factor important pentru finanțele publice. Pentru bugetul de stat, dar și pentru costul finanțării în economie, nivelul datoriei și al dobânzilor poate conta tot mai mult în anii următori, dacă scenariul prezentat de bancă se confirmă.