NATO discută o nouă prioritizare a apărării Europei

Statele membre ale NATO analizează o revizuire amplă a planificării militare, care ar putea reduce obligația de a pregăti simultan forțe pentru operațiuni externe și pentru apărarea Europei în fața Rusiei, potrivit Adevărul și Bursa.

Potrivit Adevărul, aliații iau în calcul o reformă a modului în care sunt stabilite efectivele, echipamentele și tipurile de operațiuni pe care fiecare stat trebuie să le poată susține. Publicația scrie, pe baza unui proiect de document consultat de diplomați NATO, că planificarea ar urma să ceară capacitatea de a răspunde fie unui război major în Europa, fie unor operațiuni de gestionare a crizelor în alte regiuni, nu ambelor în același timp.

Bursa consemnează că discuțiile sunt într-o fază preliminară și că aliații urmăresc să stabilească orientările politice până în februarie 2027, înainte de definirea noilor obiective privind capabilitățile militare, prevăzute pentru 2029. Adevărul notează, în schimb, că procesul de planificare al Alianței urmează să se încheie în 2029, când vor fi aprobate noile cerințe privind capabilitățile militare. Cele două formulări indică etape diferite ale aceluiași calendar, fără a arăta că procesul ar fi fost finalizat.

În acest context, Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în domeniul apărării, a spus că propunerea reflectă „înțelegerea foarte clară că, indiferent de circumstanțe, o criză majoră în Europa va avea prioritate față de orice alte obiective sau evenimente pentru NATO”, potrivit Adevărul. Publicația mai arată că schimbarea este în linie cu presiunile exercitate de Statele Unite pentru ca Alianța să revină la misiunea sa fundamentală: apărarea Europei.

Bursa precizează că NATO consideră deja Rusia „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților”. Tot publicația arată că, după invazia rusă la scară largă în Ucraina, Alianța și-a consolidat flancul estic și a dezvoltat planuri regionale de apărare. În același material, sunt menționate și scenarii care ar putea include atacuri în interiorul Rusiei, în cazul unei agresiuni împotriva teritoriului NATO, însă acestea sunt prezentate ca planuri defensive, nu ca o schimbare de doctrină ofensivă.

Potrivit Bursa, misiunile deja desfășurate în Kosovo și Irak nu ar fi afectate automat de eventualele modificări. În același timp, publicația arată că noile orientări ar influența ulterior obiectivele militare repartizate fiecărui stat membru și investițiile naționale în echipamente, personal și pregătire operațională.

Pentru România, o asemenea reorientare ar putea conta prin felul în care NATO își distribuie resursele și prin așteptările care vor apărea pentru statele de pe flancul estic. Adevărul și Bursa arată însă că, deocamdată, este vorba despre negocieri și analize, nu despre o decizie finală a Alianței.