Negrescu: 2027 va fi al doilea an de austeritate

Adrian Negrescu a afirmat că anul 2027 nu va fi unul al relaxării, ci al doilea an de austeritate, în condițiile în care România va trebui să continue reducerea deficitului bugetar și să aplice reforme structurale. Potrivit Bursa, Adevărul și Digi24, mesajul său a fost transmis în contextul discuțiilor despre finanțele publice și despre presiunea pe buget.

Consultantul economic a spus că, în primele luni din 2027, agențiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiții sau ajunge la junk. Bursa și Digi24 consemnează că Negrescu a legat această evaluare de riscul unei retrogradări, care ar putea însemna dobânzi mai mari pentru stat și pentru românii cu credite bancare.

În aceeași intervenție, el a susținut că reducerea deficitului ar putea cere noi măsuri fiscale și bugetare. Potrivit Bursa și Digi24, scenariul descris de Negrescu include înghețări de salarii și pensii, eliminarea unor facilități fiscale, impozite mai mari și accize majorate, chiar dacă Guvernul promite că nu vor exista taxe noi în 2027.

Consultantul a mai spus că România a demonstrat în 2026 că poate reduce deficitul, iar Comisia Europeană a confirmat că măsurile luate au fost eficiente. Totuși, potrivit Bursa și Digi24, el a adăugat că instrumentele ușoare au fost deja folosite, menționând creșterea TVA, majorarea impozitelor locale și înghețarea salariilor din sectorul public.

Pe acest fundal, Negrescu a făcut trimitere și la avertismentul președintelui Nicușor Dan privind un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei pentru 2026. Adevărul și Digi24 notează că această cifră a fost prezentată ca scenariu de risc, nu ca țintă oficială a Ministerului Finanțelor, care indică 130,3 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.

În analiza sa, diferența dintre cele două estimări arată cât de fragilă rămâne ținta de deficit și cât de mult depinde execuția bugetară de sumele care încă nu au intrat în conturile statului. Adevărul și Bursa consemnează că Negrescu a pus această diferență și pe seama unor posibile pierderi la încasările din PNRR.

Totodată, el a spus că în ianuarie, februarie și martie agențiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiții sau ajunge la junk. Bursa și Digi24 redau și ideea că o retrogradare ar putea împinge în sus costurile de finanțare pentru stat, dar și pentru debitorii bancari, iar alternativa ar putea fi un acord cu FMI.

Mesajul transmis de economist indică faptul că anul viitor ar putea aduce noi presiuni asupra veniturilor și taxelor, dacă reducerea deficitului va continua în ritmul anticipat. Pentru gospodării și firme, miza rămâne costul creditelor, nivelul impozitelor și felul în care vor fi împărțite ajustările bugetare la nivel național.