Transelectrica a emis primele avize pentru centre de date mari

Transelectrica a emis primele avize tehnice de racordare pentru centre de date mari, iar discuțiile cu potențiali investitori sunt în desfășurare, potrivit HotNews. Informația a fost prezentată de Virgiliu Ivan în cadrul conferinței Focus Energetic.

Potrivit HotNews, Ivan a spus că operatorul de transport al energiei electrice a eliberat deja ATR-uri pentru astfel de proiecte și că, până în 2030, România ar putea avea centre de date care să aducă „sute sau mii de MW” de consum de energie. El nu a indicat numele companiilor interesate și nici o locație anume pentru aceste proiecte.

În aceeași intervenție, Ivan a arătat că investitorii cu care Transelectrica discută apreciază mixul energetic din România, precum și faptul că în țară se investește atât în surse regenerabile, cât și în gaze naturale. Tot potrivit HotNews, el a spus că aceste elemente, alături de alte avantaje, plasează România într-o poziție bună pentru astfel de dezvoltări.

Contextul este important și pentru că, în ultimele săptămâni, au apărut și alte anunțuri despre infrastructura digitală din România. Pe 15 octombrie 2026, Economedia scria că piața infrastructurii pentru centre de date din România ar putea ajunge la aproape 794,68 milioane de dolari până în 2035. Pe 27 septembrie 2026, HotNews relata despre prima fabrică de inteligență artificială, RO AI Factory, găzduită de ICI București, cu posibilă funcționare completă până la jumătatea lui 2027.

Anterior, pe 6 octombrie 2026, G4Media anunța construirea celui mai mare centru de date din România la Reghin, cu o investiție de peste 8 milioane de euro în infrastructură hardware. Aceste anunțuri arată că interesul pentru capacități digitale mari a crescut, iar declarațiile lui Ivan vin pe fondul acestei evoluții, fără a indica însă un calendar ferm pentru proiectele despre care a vorbit.

HotNews explică și diferența de consum dintre un centru de date obișnuit și unul dedicat inteligenței artificiale. Un astfel de centru AI poate folosi de câteva ori, uneori chiar de zece ori mai mult curent decât unul tradițional, iar campusurile mari ajung la sute de MW sau chiar peste 1.000 MW. În comparație, articolul arată că un consum de 1.000 MW se apropie de nivelul la care ajunge Bucureștiul doar în zilele de caniculă, pentru câteva ore.

În această logică, un centru de date AI ar consuma aceeași cantitate de energie permanent, zi și noapte, pe tot parcursul anului. HotNews notează că, la nivel național, consumul din orele de vârf ale României este de aproximativ 8.000-9.000 MW, ceea ce oferă un reper pentru dimensiunea acestor proiecte. Pentru cititorii din România, miza ține de capacitatea rețelei și de felul în care pot fi susținute investițiile tehnologice mari.