România anunță 11 miliarde de euro pentru apărare, dar firmele nu au comenzi

Potrivit Adevărul, România a anunțat alocări importante pentru înzestrarea Armatei, inclusiv circa 11 miliarde de euro prin programul SAFE, dar efectul în industrie rămâne limitat. În același material, Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, spune că primele zece luni din 2026 au fost „un dezastru” pentru 99% dintre companiile din industria națională de apărare.

Adevărul consemnează că firmele vizate au rămas fără comenzi și fără perspective clare, deși România a vorbit despre resurse mari pentru apărare. În aceeași relatare, Pîrcălăbescu cere ca o parte mai consistentă din bugetul apărării să ajungă direct în producția locală, nu doar în achiziții care nu lasă capacitate industrială în țară.

Contextul acestei discuții a fost conturat și în zilele anterioare. Pe 2 octombrie 2026, Romarm susținea că importul de arme fără transfer de tehnologie rămâne o tranzacție punctuală și nu creează capacitate industrială durabilă, iar România avea alocate 16,68 miliarde de euro prin SAFE. Pe 30 septembrie 2026, PATROMIL cerea ca aceleași fonduri să se traducă în capacitate reală de producție în România.

Ulterior, pe 5 noiembrie 2026, reprezentanți ai industriei de apărare avertizau că România riscă să cumpere armament fără să-și dezvolte suficient propria capacitate de producție. Pe 9 noiembrie 2026, a apărut și ideea că România a alocat doar 200 de milioane de euro pentru drone din aproape 17 miliarde de euro disponibile prin SAFE, fără ca materialele primite să clarifice dacă este vorba despre aceeași alocare sau despre etape diferite.

Adevărul îl menționează și pe ministrul Apărării, Ștefan Radu Oprea, care subliniază că accesul la energie la prețuri suportabile este o condiție esențială pentru dezvoltarea industriei și pentru securitatea aprovizionării energetice, inclusiv pentru proiecte din Marea Neagră. În acest cadru, avertismentul Romarm arată tensiunea dintre sumele anunțate pentru apărare și capacitatea industriei românești de a le transforma în comenzi, producție și activitate economică locală.