România vizează 6,4 miliarde de euro din PNRR

România urmărește să încaseze cât mai mult din ultimele două cereri de plată din PNRR, în valoare totală de 6,4 miliarde de euro, iar ministrul Fondurilor Europene, Mihai Ghigiu, a cerut sprijinul Comisiei Europene pentru accelerarea procesului, potrivit Mediafax.

Potrivit aceleiași surse, mesajul a fost transmis public pe Facebook, iar ministrul a arătat că autoritățile trebuie să grăbească îndeplinirea obligațiilor administrative și birocratice pentru a recupera întârzierile acumulate. Mediafax consemnează că obiectivul este încasarea unei părți cât mai mari din fondurile rămase disponibile prin mecanismul european de finanțare.

Într-un context mai larg, pe 16 octombrie 2026, Ministerul Finanțelor a transmis că încasarea celor 6,43 miliarde de euro rămase din PNRR era esențială pentru ținta de deficit bugetar. Apoi, pe 28 octombrie 2026, România trebuia să transmită documentele pentru justificarea țintelor și jaloanelor din PNRR până la 6 noiembrie, iar pe 4 noiembrie 2026 ministrul Investițiilor estima că țara ar putea primi aproximativ 3 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată până la finele anului.

Mediafax mai relatează că Mihai Ghigiu a spus că Ursula von der Leyen i-a transmis disponibilitatea Comisiei Europene de a sprijini România în demersurile necesare atragerii finanțărilor. Sursele nu precizează că acest sprijin ar fi fost deja acordat formal, ci doar că ar urma să fie unul administrativ, pentru facilitarea îndeplinirii obligațiilor asumate prin PNRR.

În intervenția video care a însoțit mesajul, ministrul a enumerat ca priorități investițiile în școli, spitale, drumuri și rețele de canalizare, potrivit Mediafax. Aceeași sursă menționează și reabilitarea termică a blocurilor, extinderea infrastructurii de apă și canalizare, precum și dezvoltarea rețelelor de gaze, ca exemple de proiecte care ar putea fi finanțate prin aceste sume.

Google News — România a preluat doar trimiterea către materialul Mediafax și confirmă aceeași temă și aceeași sumă vizată, fără detalii suplimentare. Pentru cititorii din județe, miza rămâne legată de ritmul în care aceste fonduri pot ajunge în proiecte publice concrete, însă sursele nu oferă estimări separate pe fiecare comunitate.