Sorin Lazăr, numit la conducerea Curții de Conturi

Plenul comun al Parlamentului României, reunit la București, l-a numit pe Sorin Lazăr în funcția de președinte al Curții de Conturi, în urma votului de marți. Potrivit News.ro, acesta a fost votat cu 248 de voturi pentru, 54 împotrivă și 48 de abțineri.

Înainte de votul final, comisiile parlamentare de buget și finanțe au dat aviz favorabil propunerii. Știrile ProTV consemnează că în comisii s-au înregistrat 25 de voturi pentru, 12 împotrivă și o abținere, iar plenul urma să valideze ulterior această opțiune.

Propunerea a fost făcută în ședința comisiilor de deputatul PSD Adrian Câciu, potrivit Știrilor ProTV, Gândul și HotNews. Gândul notează că Lazăr nu a fost prezent la dezbateri, în timp ce HotNews arată că validarea a fost făcută în absența sa, după ce parlamentarii au discutat procedura aplicabilă.

Funcția de președinte al Curții de Conturi a rămas vacantă după plecarea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, iar conducerea instituției a fost asigurată interimar de Mirela Călugăreanu, potrivit Știrilor ProTV, G4Media și Profit.ro. Profit.ro precizează că numirea lui Lazăr vine după încetarea de drept, la termen, a mandatului Mirelei Călugăreanu.

Sursele nu sunt pe deplin concordante asupra statutului exact al numirii. News.ro îl prezintă pe Lazăr drept președinte al Curții de Conturi, în timp ce G4Media, Gândul și alte relatări îl descriu ca președinte interimar sau ca persoană care va exercita atribuțiile până la numirea unui nou titular. Mediafax spune, de asemenea, că Lazăr urmează să exercite atribuțiile președintelui până la numirea unui nou titular al funcției.

HotNews și Gândul au relatat și că PNL și USR au criticat procedura, susținând că propunerea a venit târziu și că ar fi fost preferabilă declanșarea unei proceduri pentru un mandat deplin. În replică, Adrian Câciu a respins criticile, iar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că voturile comune pe o numire nu definesc o majoritate guvernamentală.

Decizia schimbă conducerea uneia dintre instituțiile-cheie de control ale statului, cu efect asupra modului în care sunt verificate cheltuirea banilor publici la nivel național și local. În același timp, votul din Parlament arată că procedura de ocupare a funcției rămâne, cel puțin potrivit relatărilor citate, una discutată politic și instituțional.