România a cerut târziu întâlniri cu rețelele sociale
România a cerut întâlniri cu reprezentanții rețelelor sociale abia după primul tur al prezidențialelor din 2024, deși putea face pasul mai devreme.
Potrivit News.ro, România putea cere Comisiei Europene, în anul electoral 2024, întâlniri cu reprezentanții rețelelor sociale pentru a limita posibilele interferențe electorale, însă solicitarea a venit abia după primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie. În relatarea citată, Comisia Europeană este descrisă ca instituția care poate investiga și sancționa direct platformele online.
Sursele arată că demersul a fost făcut prin intermediul Comisiei după votul din 24 noiembrie, când primul tur al prezidențialelor a fost urmat de sesizări privind posibile manipulări pe TikTok. Google News — România notează aceeași cronologie, iar News.ro precizează că alte state, precum Luxemburg, Slovenia, Austria și Slovacia, au cerut asemenea întâlniri înaintea României.
În același material, News.ro consemnează că ancheta europeană privind TikTok a pornit de la o sesizare transmisă de Consiliul Național al Audiovizualului la 26 noiembrie 2024. Tot potrivit News.ro, pe 17 decembrie 2024 Comisia Europeană a declanșat o investigație privind o posibilă încălcare a regulilor europene, în legătură cu primul tur al prezidențialelor din România.
Contextul electoral a fost unul aglomerat în 2024: News.ro amintește că au avut loc alegeri europarlamentare și locale pe 9 iunie, primul tur al prezidențialelor pe 24 noiembrie și parlamentarele pe 1 decembrie. În acest cadru, articolul spune că autoritățile române nu au cerut Comisiei Europene organizarea unor întâlniri cu reprezentanții rețelelor sociale înainte de sesizarea de după scrutin.
Pe partea instituțională, News.ro arată că ANCOM susține că mesele rotunde nu erau obligatorii și că a organizat separat alte întâlniri, fără prezența Comisiei Europene. Tot sursa menționează că autoritatea a informat ministerele și instituțiile implicate în procesele electorale, inclusiv AEP, BEC și CNA, despre obiectivele Regulamentului privind serviciile digitale.
În același material, AEP spune că, la solicitarea ANCOM, un reprezentant al instituției a participat la întâlniri care au vizat conținutul ilegal din mediul online și modalități de abordare a acestor probleme. News.ro mai notează că, în România, tema modului în care platformele pot influența procesul electoral a rămas în atenție și după anularea scrutinului prezidențial și reluarea întregului proces electoral.
Subiectul este relevant și pentru cititorii din județele țării, fiindcă arată cum reacțiile instituțiilor românești și europene la activitatea platformelor online pot conta pentru corectitudinea votului. Potrivit News.ro, alte state au folosit mai devreme mecanismul întâlnirilor cu rețelele sociale, în timp ce România a făcut acest pas abia după primul tur al prezidențialelor.