DIICOT investighează vechime fictivă pentru pensii

DIICOT investighează un mecanism prin care vechimea în muncă ar fi fost introdusă fictiv pentru obținerea unor pensii, iar anchetatorii susțin că schema a fost construită cu firme paravan și persoane interpuse. Potrivit Gândul, primele persoane pentru care ar fi fost mărită artificial vechimea în muncă sunt rude ale celor cercetați.

În dosar sunt menționați Ionuț Bumbu, Ionuț Auraș Savu, Corneliu Ștefan și Constantin Ștefan, însă sursa citată nu clarifică separat calitatea procesuală a fiecăruia. Gândul consemnează că anchetatorii vorbesc despre utilizarea unor societăți comerciale fără activitate economică reală, create pentru simularea unor raporturi de muncă, depunerea unor declarații fiscale nereale și disimularea activității infracționale.

Potrivit aceleiași surse, printre firmele menționate în anchetă se află SIMALEX 93, OD COM, NADYN CHIC și TEXTIL IMPROEX PROD SRL, toate descrise ca fiind radiate de mai mulți ani. Gândul relatează că acestea ar fi fost folosite pentru a masca operațiunile din schemă și pentru a crea aparența unor relații de muncă reale.

Anchetatorii susțin, de asemenea, că în administrarea acestor firme ar fi fost folosite persoane interpuse, între care un om al străzii și o femeie de serviciu. Sursa citată precizează că aceștia ar fi fost puși administratori în acte pentru firmele paravan, fără ca materialul să ofere o confirmare separată asupra identității lor.

Gândul mai arată că procurorii au ajuns la această concluzie pe baza unor noi date din dosar și a unor declarații obținute de la beneficiari ai vechimii fictive. Potrivit publicației, acești beneficiari ar fi ajuns să încaseze, la pensionare, sume mai mari decât ar fi rezultat din durata reală petrecută în câmpul muncii.

În același material, este redată și o discuție din 2022 între Corneliu Ștefan și Ionuț Auraș Savu, în care primul îi reproșează celuilalt o operațiune făcută greșit. Gândul consemnează că această conversație este folosită de anchetatori ca element de susținere pentru ideea că inculpații ar fi acționat cu știință.

Cazul are relevanță pentru cititorii din România fiindcă vizează modul în care sunt stabilite drepturile de pensie și încrederea în datele transmise între instituții. În forma prezentată de sursa citată, ancheta rămâne una în desfășurare, iar afirmațiile despre mecanism și rolurile persoanelor implicate apar ca susțineri ale procurorilor, nu ca hotărâri definitive.