România a alocat 200 de milioane de euro pentru drone prin SAFE
România a alocat 200 de milioane de euro pentru drone din aproape 17 miliarde de euro disponibile prin SAFE, iar MApN a contractat și 34 de sisteme de supraveghere din Germania.
România a alocat doar 200 de milioane de euro pentru drone din cele aproape 17 miliarde de euro disponibile prin programul SAFE, potrivit Aleph News. În același timp, Ministerul Apărării Naționale a contractat 34 de sisteme de drone de supraveghere din Germania, pentru 31 de milioane de euro, relatează aceeași sursă.
Potrivit Aleph News, parteneriatul României cu Ucraina pentru producția de drone nu s-a concretizat încă, deși a fost anunțat. Sursa mai arată că integrarea dronelor în structurile militare rămâne dificilă, iar problema nu ține doar de achiziții, ci și de adaptarea organizării militare la acest tip de echipament.
În materialul citat, Radu Miruță este menționat în legătură cu disputa privind locul în care ar trebui realizată producția, el declarând că nu urmărește mutarea contractului, ci ca dronele să fie făcute în România, consemnează Aleph News. Publicația notează și că actuala conducere a Ministerului Apărării a pus responsabilitatea pe fosta conducere, în timp ce ministrul susține o altă interpretare a discuției.
Aleph News precizează că, din aproape 17 miliarde de euro din SAFE, din care MApN obține peste 8 miliarde, doar 200 de milioane au fost puși deoparte pentru drone. În același material, sursa amintește că, într-o listă inițială, figurau 70 de sisteme de lovire cu muniție loitering, în valoare de 147 de milioane de euro, însă contractul nu a mers mai departe din lipsă de interes.
Publicația mai scrie că armata română a rămas fără drone de atac nu pentru că ar lipsi complet astfel de echipamente din dotare, ci pentru că structurile militare nu s-au adaptat suficient la folosirea lor. În această explicație, Aleph News compară situația cu modul în care alte armate au integrat dronele în recunoaștere, lovire, logistică și comunicații.
Pe acest fundal, discuția despre SAFE arată cum sunt împărțite fondurile de înzestrare și ce tipuri de capabilități ajung efectiv să fie finanțate. Pentru România, tema rămâne relevantă atât pentru securitatea publică, cât și pentru felul în care sunt folosiți banii disponibili pentru modernizarea armatei.