429 de comune ar putea intra în reforma administrativă
Reforma administrativă propusă pentru 429 de comune cu sub 1.500 de locuitori ar urma să înceapă voluntar, până la 1 martie 2027, potrivit News.ro.
Potrivit News.ro, 429 de comune din România, fiecare cu mai puțin de 1.500 de locuitori, ar urma să fie vizate de comasare în cadrul reformei administrative propuse de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica. Publicația notează că peste jumătate dintre aceste comune sunt conduse de primari PSD, iar aproape 37% de primari PNL.
News.ro consemnează că 227 dintre comunele vizate sunt conduse de edili PSD, 156 de primari PNL, iar alte patru au fost câștigate de candidați ai unei alianțe locale PSD-PNL. În total, cele două partide au primari în 383 dintre aceste primării, iar dacă sunt incluse și comunele câștigate pe liste comune, ponderea ajunge la 387 de primării.
În același material, News.ro arată că reforma ar urma să fie aplicată în două etape. Prima ar presupune comasarea voluntară până la 1 martie 2027, iar a doua ar urma să fie una obligatorie, prin asumare. Tot potrivit publicației, în ambele scenarii reforma ar intra în vigoare din 2028, odată cu noile alegeri locale.
Adevărul relatează că Dragoș Benea, europarlamentar PSD, a spus că a fost nominalizat de conducerea partidului să coordoneze un grup de lucru pentru documentul privind reforma administrativ-teritorială. El a afirmat că reorganizarea ar avea un cost politic cert, dar că PSD este pregătit să și-l asume.
Tot Adevărul îl citează pe Benea cu ideea că reforma ar aduce mai mulți perdanți politici, însă cetățenii ar fi câștigătorii principali. În aceeași intervenție, el a susținut că un aparat administrativ mai suplu ar însemna mai puține primării, mai puțini primari, mai puțini viceprimari și mai puțini consilieri locali, precum și cheltuieli de funcționare mai mici.
Publicația mai notează că Benea are rezerve față de proiectul Ministerului Dezvoltării, care prevede doar comasarea voluntară. El a spus că, la capătul procesului, primăriile ar putea avea o capacitate administrativă mai mare și ar deveni eligibile pentru finanțări europene sau de la bugetul de stat, pe care în actualul format administrativ nu le-ar putea obține la fel de ușor.
În același context, Benea a spus că reforma ar trebui făcută rapid, înaintea cadrului financiar multianual 2028-2034. El a mai afirmat că, în prezent, există peste 450 de UAT-uri cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de UAT-uri cu până la 3.000 de locuitori, iar 55% dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.
News.ro oferă și exemple județene: în Olt sunt 23 de comune sub pragul de 1.500 de locuitori, dintre care 22 au primari PSD, iar una este condusă de un edil PNL. În Cluj, dintre cele 26 de comune vizate, 15 sunt conduse de primari PNL, șase de edili PSD, trei de UDMR, iar două de un independent și de un primar AUR.
Pe baza datelor prezentate de cele două publicații, reforma rămâne în stadiul de proiect și de discuție politică, cu etape propuse și cu diferențe de accent între surse. Pentru comunele mici, miza este legată de modul în care ar putea fi organizate administrațiile locale și de accesul la finanțări, dacă planul va avansa în forma descrisă de sursele citate.