Curtea de Conturi a sesizat Parchetul în cazul Hidroelectrica
Curtea de Conturi a sesizat Parchetul după verificările la Hidroelectrica privind modul în care au fost aplicate măsurile dispuse în urma controlului din 2022.
Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București după o misiune de follow-up la Hidroelectrica, privind modul în care compania a dus la îndeplinire măsurile dispuse prin decizia din 12 august 2022, potrivit HotNews, care citează răspunsul instituției de control.
În adresa transmisă publicației, Curtea de Conturi spune că sesizarea a fost făcută „având în vedere aspectele constatate” în cadrul verificării finalizate în octombrie 2026. Instituția precizează că raportul de follow-up a vizat exact îndeplinirea măsurilor stabilite după controlul din 2022, nu o nouă verificare separată a activității curente a companiei.
Potrivit HotNews, Curtea de Conturi a concluzionat că Hidroelectrica nu a dus la îndeplinire mare parte din măsurile dispuse după controlul din 2022. Aceeași sursă arată că, în urma acelui control, auditorii au descoperit energie livrată fără facturare către cel puțin 20 de companii și biserici.
Tot atunci, Curtea de Conturi a cerut companiei să verifice toate contractele cu clienții non-casnici, pentru a vedea dacă existau și alte situații în care energia fusese livrată, dar nu facturată. Potrivit HotNews, Hidroelectrica nu a realizat toate verificările solicitate, iar aproape 1.500 de clienți din peste 2.400 nu au fost verificați.
În relatarea HotNews, controlul din 2022 a mai scos la iveală energie nefacturată în valoare de aproximativ 8 milioane de lei, la care se adăuga TVA de 1,3 milioane de lei, precum și o cantitate de circa 9,1 milioane kWh. Curtea de Conturi a cerut atunci și verificarea garanțiilor financiare pentru clienții rău-platnici, a prețurilor de furnizare, a recuperării debitelor și a penalităților de întârziere.
HotNews notează că Hidroelectrica este cel mai mare furnizor de energie electrică din România și are peste 1,3 milioane de clienți, majoritatea casnici. Cazul este relevant și pentru cititorii din București, fiindcă privește modul în care o companie de stat administrează și urmărește recuperarea unor sume rezultate din relațiile cu clienții săi non-casnici.