România a pierdut fonduri pentru baraje și diguri
România a pierdut fonduri europene pentru repararea barajelor, digurilor și polderelelor, iar investițiile pentru protecția Bucureștiului la inundații au fost suspendate.
Potrivit Știrile ProTV, România a pierdut fonduri europene destinate reparării barajelor, digurilor și polderelelor, iar consecința a fost suspendarea investițiilor în infrastructura de protecție a Bucureștiului la inundații.
Reportajul arată că efectele se văd și în cazul barajelor Lacul Morii și Buftea, despre care sursa spune că au rămas fără investițiile planificate pentru apărarea Capitalei la viituri. În material nu este precizată suma exactă pierdută.
Tot Știrile ProTV consemnează că, pe lângă acest caz, atenția s-a mutat și în județul Hunedoara, la barajul Valea de Pești, pus în funcțiune în 1973. Acumularea este singura sursă de apă pentru localitățile din Valea Jiului, adică pentru peste 70.000 de locuitori din cinci municipii și trei orașe.
Potrivit aceleiași surse, barajul se află acum sub monitorizare specială după ce, în martie 2025, au fost descoperite infiltrații mari. Reportajul spune că masca de asfalt care ar trebui să protejeze structura are fisuri și crăpături prin care intră apa.
Știrile ProTV relatează că, în urma acestor probleme, autoritățile au convocat o ședință a comitetului județean pentru situații de urgență și au adoptat o hotărâre pentru punerea în siguranță a barajului și protejarea localităților din aval. În același timp, specialiștii citați în material au respins ipoteza unei cedări iminente.
Departamentul pentru Situații de Urgență a explicat, prin vocea lui Sorin Rîndașu, că pot apărea incidente care să ducă la sistarea alimentării cu apă, nu la o problemă de siguranță structurală. Separat, directorul ESZ Prahova, Bogdan Chițescu, a spus că sistemul trebuie menținut permanent cu apă în conductă, pentru a evita apariția coloniilor de bacterii.
În același reportaj, președintele Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor, Altan Abdulamit, afirmă că, din punct de vedere tehnic, barajul nu are probleme grave care să impună decizii prin hotărâri ale comitetului județean de situații de urgență. Totuși, materialul arată că fisurile apărute încă din anii 70 s-au mărit în timp, iar administratorii se confruntă cu cerințe greu de împăcat: un nivel ridicat al apei pentru protejarea stratului de etanșare și, în același timp, spațiu suficient pentru preluarea unei viituri.
Contextul prezentat de Știrile ProTV arată că pierderea finanțărilor europene nu înseamnă doar întârzieri administrative, ci și vulnerabilități concrete pentru comunități care depind de aceste lucrări. Pentru București, dar și pentru Valea Jiului, miza rămâne aceeași: siguranța la inundații și continuitatea alimentării cu apă.