Adrian Negrescu avertizează asupra unei noi creșteri a salariului minim
Adrian Negrescu spune că o posibilă majorare a salariului minim de la 1 ianuarie 2027 ar putea pune presiune pe firme și ar alimenta munca la negru.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că o posibilă creștere a salariului minim de la 1 ianuarie 2027 ar putea dezechilibra bugetele companiilor și ar împinge o parte dintre angajați către munca fără forme legale, potrivit Gândul.
În evaluarea sa, o majorare rapidă a costurilor salariale ar putea determina firmele să amâne angajările și investițiile planificate. Gândul consemnează că Negrescu a legat acest risc de presiunea deja resimțită de mediul de afaceri, în special de companiile mici.
Tot potrivit Gândul, analistul a spus că o creștere prea rapidă a salariului minim poate duce la reducerea locurilor de muncă și la extinderea muncii la negru. El a susținut că, în locul unei scumpiri bruște a muncii, statul ar trebui să reducă taxarea pentru a crește veniturile angajaților.
Negrescu a propus și un mecanism mai stabil de actualizare a salariului minim. Conform Gândul, acesta ar trebui modificat o singură dată pe an, iar decizia să fie anunțată cu minimum șase luni înainte de aplicare, pentru ca firmele să își poată ajusta planurile.
În același material, Gândul notează că sindicatele cer un salariu minim brut de 5.000 de lei. Sursa amintește și că, la 1 iulie 2026, salariul minim a fost majorat de la 4.050 la 4.325 de lei, ceea ce a alimentat discuțiile despre ritmul viitoarelor creșteri.
Pe 1 noiembrie 2026 au început negocierile pentru salariul minim pe economie, iar pe 4 noiembrie au apărut estimări potrivit cărora salariul minim brut ar putea urca în 2027 peste nivelul de 5.000 de lei. Anterior, pe 24 octombrie 2026, ministrul Muncii a anunțat că salariul minim brut va rămâne la 4.325 de lei la 1 ianuarie 2027.
În acest context, mesajul transmis de Negrescu vizează direct mediul economic din România, inclusiv firmele din județ, care ar putea resimți orice schimbare a costului muncii prin bugete mai strânse și decizii mai prudente privind angajările.