Dorin Toma spune că România a întârziat proiectul unei baze americane
Dorin Toma afirmă că România a pornit târziu discuția despre o bază americană permanentă și că ar avea nevoie de mai multe capabilități decât Polonia.
Dorin Toma, general în rezervă și fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a spus la Digi24 că România a început târziu demersul pentru o bază americană permanentă. El a comparat situația cu Polonia, despre care a afirmat că a pornit proiectul în 2020 și l-a accelerat după 2022.
Potrivit lui Toma, Polonia și-a propus să găzduiască permanent o brigadă americană, adică 4.000-5.000 de militari americani din forțele terestre. În aceeași intervenție, el a spus că România ar trebui să discute nu doar despre prezență militară, ci și despre capabilitățile necesare pentru a o susține pe termen lung.
Generalul în rezervă a arătat că, în prezent, România nu are un poligon potrivit pentru instruirea unei brigăzi. În opinia sa, dacă o astfel de unitate ar fi dislocată aici, trupele americane ar trebui să folosească facilități din Germania sau Polonia pentru exerciții.
Toma a mai spus că o brigadă de 4.000-5.000 de militari americani ar costa peste 1 miliard de dolari pe an, sumă care ar include cheltuieli de personal, operare și instruire. El a adăugat că România ar putea acoperi doar câteva zeci de milioane de dolari pentru dislocarea unei asemenea mari unități.
În evaluarea sa, diferența dintre costul total și contribuția posibilă a României arată că discuția trebuie purtată în termeni de infrastructură, mentenanță și sprijin logistic. Toma a menționat și depozitarea echipamentelor, de la tancuri Abrams la piese de artilerie, precum și necesitatea asigurării mentenanței pentru acestea.
Declarațiile vin în contextul în care, potrivit lui Toma, România încearcă să atragă sau să păstreze mai mulți militari americani pe teritoriul său. El a spus că subiectul este complex și că o eventuală prezență extinsă ar depinde de capabilități, nu doar de dorința politică de a avea mai multe trupe aliate în țară.
Compararea cu Polonia este relevantă și pentru cititorii din România, deoarece arată ce investiții și ce infrastructură ar fi necesare dacă statul ar urmări o prezență americană mai mare. În același timp, afirmațiile lui Toma rămân o evaluare personală, nu o decizie oficială anunțată de autorități.