PNL respinge reforma AEP a legii partidelor

PNL a anunțat că nu susține modificarea Legii partidelor politice în forma propusă de Autoritatea Electorală Permanentă, susținând că regulile cu componentă electorală trebuie schimbate prin inițiativă parlamentară. Potrivit Mediafax, liberalii au transmis că o astfel de lege ar trebui discutată într-o comisie specială în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare.

În același comunicat, citat de Mediafax, PNL a afirmat că un proiect propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD ar putea reflecta interesele electorale ale acestui partid. Formațiunea a mai spus că nu poate accepta ca înființarea partidelor, radierea lor sau dreptul la asociere în alianțe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic.

Reacția AEP a venit ulterior, iar instituția a respins acuzațiile politice. Potrivit Mediafax, AEP a transmis că activitatea sa trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide și a făcut apel la reprezentanții PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să contribuie la dezbaterea și adoptarea proiectului, nu să îl blocheze.

Bursa consemnează că AEP s-a prezentat drept o instituție autonomă, independentă și apolitică, care își exercită atribuțiile cu imparțialitate, în interesul democrației și al corectitudinii procesului electoral. Instituția a susținut că reforma nu poate fi susținută doar declarativ și, în același timp, blocată procedural.

Potrivit acelorași surse, AEP a arătat că, în ultimele nouă luni, a elaborat cinci inițiative legislative pentru modernizarea cadrului electoral. Printre ele se află proiectul privind partidele politice, dar și propuneri legate de transparența publicității politice, alegerile anticipate, reorganizarea AEP și transpunerea unor directive europene privind alegerile europarlamentare și locale.

Mediafax precizează că proiectul AEP vizează, între altele, creșterea pragului de înființare a unui partid de la trei membri la 100 de membri și schimbarea procedurii de înregistrare a formațiunilor politice, de la instanță la o procedură administrativ-jurisdicțională la sediul instituției. Sunt prevăzute și reguli noi pentru denumiri și semne electorale, bazate pe disponibilitate și distinctivitate.

În paralel, AEP a mai spus că proiectul privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, iar documentația pentru un viitor Cod electoral este în pregătire. Bursa notează și că regulamentul de organizare și funcționare al AEP, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat până acum.

În plan politic, disputa arată diferența dintre abordarea PNL, care cere inițiativă parlamentară pentru orice schimbare cu miză electorală, și poziția AEP, care insistă asupra continuării reformei prin dezbatere instituțională. Pentru alegătorii din fiecare județ, miza rămâne modul în care vor fi înființate și administrate partidele și cum vor fi stabilite regulile electorale la nivel național.