Curtea de Apel București a admis arestarea în lipsă a unui cubanez
Curtea de Apel București a admis arestarea preventivă în lipsă, pentru 30 de zile, a unui cetățean cubanez cercetat de DIICOT pentru instigare la acte de diversiune.
Curtea de Apel București a admis arestarea preventivă în lipsă, pentru 30 de zile, a unui cetățean cubanez de 35 de ani, cercetat de DIICOT pentru instigare la acte de diversiune, potrivit G4Media, Digi24, Adevărul și News.ro.
Potrivit acelorași surse, măsura a fost dispusă în legătură cu un plan de sabotaj dejucat în România, iar procurorii susțin că bărbatul, rezident în Federația Rusă, ar fi coordonat ori finanțat demersul. În formulările publicate de presă, el este prezentat ca inculpat sau suspect, nu ca persoană condamnată pentru această faptă.
G4Media consemnează că, în perioada iunie-iulie 2024, anchetatorii au reținut că acesta ar fi oferit sume de bani unui cetățean columbian pentru a merge în România și a documenta obiective care urmau să fie incendiate sau distruse. Digi24 și Adevărul redau aceeași idee, arătând că DIICOT îl acuză de instigare la acte de diversiune în cadrul operațiunii dejucate.
Sursele diferă însă asupra formulării obiectivelor vizate. G4Media și Adevărul vorbesc despre obiective strategice ori de importanță deosebită, în timp ce News.ro menționează explicit sonde de petrol din România. Digi24 precizează, la rândul său, că în 2024 autoritățile au anunțat dejucarea planului în județul Ilfov, dar celelalte materiale formulează mai general, la nivelul României.
Tot potrivit G4Media, Digi24, Adevărul și News.ro, cetățeanul cubanez este cercetat și în Statele Unite, Letonia, Polonia și Cehia. Unele materiale notează că autoritățile americane au susținut apartenența sa la serviciile de informații din Federația Rusă, însă această afirmație apare ca o susținere a anchetelor din SUA, nu ca fapt stabilit definitiv în dosarul din România.
În același dosar, columbianul despre care procurorii spun că a mers pe teren pentru documentare a fost deja condamnat definitiv la șase ani de închisoare, după cum reiese din relatările citate. Potrivit DIICOT, acesta ar fi făcut recunoașteri în teren, fotografii și filmări ale unor obiective, iar planul nu a fost dus la capăt din cauza intervenției poliției.
Cazul rămâne relevant și pentru cititorii din România prin prisma obiectivelor vizate și a modului în care autoritățile tratează tentativele de sabotaj care pot afecta infrastructura și securitatea publică. Măsura dispusă acum de Curtea de Apel București marchează o nouă etapă procedurală într-un dosar urmărit și de alte jurisdicții.