Canalizarea Bucureștiului și lucrările care o schimbă

După episoadele de ploi abundente, întrebarea despre cât poate prelua canalizarea revine și în București. Potrivit HotNews, Alexandru Moldovan, director general adjunct la Apa Nova București, a spus că sistemul orașului funcționează în limitele pentru care a fost proiectat, iar niciun oraș nu poate fi dimensionat pentru orice cantitate de apă căzută într-un timp foarte scurt.

HotNews consemnează că Bucureștiul are aproximativ 2.453 km de rețea de canalizare și 349 km de colectoare principale. În același material, Moldovan explică faptul că presiunea asupra infrastructurii a crescut odată cu extinderea și densificarea orașului, iar vechile zone periferice au devenit cartiere rezidențiale sau poli de business.

Ca reper comparativ, articolul amintește Barcelona, unde ploile de la începutul lunii octombrie au provocat viituri urbane și au afectat infrastructura rutieră și de transport public. HotNews precizează însă că exemplul spaniol este folosit doar pentru a ilustra limitele unei rețele de canalizare în fața unor cantități mari de apă concentrate într-un interval scurt, nu ca o situație identică la București.

Tot HotNews arată că, la finalul lunii august, Consiliul General al Municipiului București a aprobat un program de investiții de peste 520 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare, cu lucrări programate până în 2037. Potrivit aceleiași surse, programul urmărește schimbarea treptată a sistemului, nu o intervenție unică aplicată peste tot.

Printre zonele vizate se află 1 Decembrie 1918 – Bd. Theodor Pallady și Calea Văcărești, unde sunt prevăzute intervenții în puncte în care configurația terenului favorizează acumulările de apă. În zona Slobozia – George Coșbuc – Mitropolit Nifon este prevăzut un sistem separativ pentru apele pluviale și cele uzate, precum și un bazin de retenție cu separatoare de hidrocarburi și stație de pompare, care va trimite apa în Dâmbovița, notează HotNews.

Moldovan mai spune, în materialul citat, că soluțiile diferă de la o zonă la alta: într-un loc trebuie redimensionată rețeaua, în altul trebuie intervenit asupra unui colector, iar în altul este necesară separarea apei pluviale de apa uzată. HotNews subliniază că o conductă mai mare într-un punct nu rezolvă problema dacă infrastructura din aval nu poate prelua debitul suplimentar.

În acest context, lucrările anunțate pentru București indică o abordare etapizată a rețelei, cu intervenții punctuale în zonele vulnerabile la acumulări de apă. Pentru locuitorii Capitalei, miza rămâne capacitatea sistemului de a gestiona mai bine ploile torențiale, fără a sugera că riscul de inundații urbane ar dispărea complet.