Kövesi își încheie mandatul la Parchetul European
Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul la conducerea Parchetului European, care a ajuns să investigheze fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro.
Laura Codruța Kövesi își încheie vineri mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European, iar de la 1 noiembrie 2026 instituția va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, potrivit News.ro, Știrile ProTV și NewsWeek România.
La Luxemburg, unde își are sediul EPPO, bilanțul lăsat în urmă de Kövesi include o instituție care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro. News.ro și Știrile ProTV notează această formulare, în timp ce NewsWeek România indică 67,27 miliarde de euro, diferența ținând de modul de prezentare a estimării din surse.
Știrile ProTV precizează că Parchetul European și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021 și că, potrivit evaluării Comisiei Europene publicate la 18 septembrie 2026, activitatea instituției a fost apreciată pozitiv. Raportul citat de post arată că numărul anchetelor active a urcat de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025.
Tot potrivit Știrile ProTV, în 2025 au fost deschise 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul precedent, iar rata condamnărilor în cauzele soluționate prin verdict a fost de aproape 95%. Aceste date descriu volumul de lucru al EPPO, nu fonduri recuperate și nici concluzii definitive în toate dosarele aflate în analiză.
În același timp, Comisia Europeană a subliniat contribuția EPPO la protejarea bugetului Uniunii Europene, dar a menționat și dificultăți legate de resursele umane și financiare, precum și de cooperarea cu autoritățile naționale, potrivit Știrile ProTV. News.ro și NewsWeek România reiau aceeași evaluare pozitivă, fără a o transforma într-o concluzie că instituția nu mai are probleme.
Kövesi avertizează însă, în interviul acordat POLITICO și reluat de News.ro, NewsWeek România și Bursa, că independența și eficiența EPPO sunt amenințate de subfinanțare, obstacole birocratice și presiuni politice. Ea spune că provocarea principală pentru succesorul său va fi menținerea independenței și credibilității instituției.
Potrivit acelorași surse, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, dar finanțarea acoperă doar 180. Bursa notează și că există fonduri doar pentru o treime din costurile serviciului de securitate, iar Kövesi leagă aceste lipsuri de întârzieri în reforme și de complicații administrative care îngreunează activitatea procurorilor europeni.
Pentru România, plecarea lui Kövesi contează și prin faptul că EPPO rămâne instituția care urmărește fraudele cu bani europeni și alte infracțiuni ce afectează interesele financiare ale Uniunii. În același timp, bilanțul său arată o structură care a crescut rapid, dar care intră într-o nouă etapă cu presiuni asupra resurselor și a cadrului de funcționare.