NewsAI preview
Național 344 cuvinte

Ministerul Finanțelor a atras 1,2 miliarde lei de la bănci

Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,2 miliarde de lei, iar dobânzile bugetului general consolidat au urcat la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026.

Ministerul Finanțelor a atras luni 1,2 miliarde de lei de la bănci, la randamente de 6,68% pentru scadența din iulie 2030 și de 7,10% pentru scadența din aprilie 2035, potrivit comunicatelor oficiale ale Băncii Naționale a României și ale ministerului, citate de Bursa.

Tot potrivit Bursa, cheltuielile cu dobânzile ale bugetului general consolidat au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, peste cele 50,50 miliarde de lei plătite în întreg anul 2025. Publicația notează și că deficitul bugetului general consolidat a coborât la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în intervalul ianuarie-septembrie 2026.

În același material, Bursa arată că statul se împrumută la un cost de circa 7%, iar diferența față de alte piețe rămâne vizibilă în cotațiile de pe piață. Publicația consemnează că randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani a fost luni de 7,19%, potrivit fixingului BNR, în timp ce randamentul titlurilor germane pe 10 ani a fost de 3,35%.

Articolul publicat de Bursa reia și o comparație mai largă despre alocarea capitalului în economie. Publicația afirmă că băncile țin 27,6% din active în creanțe asupra statului și că creditul neguvernamental este cel mai mic din Uniunea Europeană, însă aceste teze apar în material ca interpretare editorială, nu ca date confirmate separat în sursele primite.

În același context, Bursa amintește că, la 12 octombrie 2026, datoria publică a României ajunsese la 1.205 miliarde de lei, echivalentul a 60,4% din PIB, iar la 22 octombrie 2026 dobânzile plătite în primele nouă luni din an erau deja de 50,6 miliarde de lei. Publicația mai notează că, la 14 septembrie 2026, dobânda pentru maturitatea de 10 ani a datoriei României era de 7,22% pe an.

Pe baza datelor citate de Bursa, costul finanțării statului rămâne ridicat în raport cu nivelul dobânzilor din zona euro, iar acest lucru se vede atât în împrumuturile noi, cât și în cheltuielile deja acumulate cu serviciul datoriei. Pentru cititorii din România, evoluția indică presiunea pe buget, fără a permite însă concluzii suplimentare despre cauzele deficitului dincolo de cele menționate în material.