Stubb și Støre au vorbit cu Putin despre Ucraina
Finlanda și Norvegia au discutat cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și despre reluarea negocierilor de pace, în consultare cu Kievul.
UPDATE 28.10.2026 07:00 — Putin a deviat discuția spre istoria slavă medievală
UPDATE Potrivit Financial Times, convorbirea telefonică de marți dintre Vladimir Putin, Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre a durat aproximativ 90 de minute, deși inițial era programată pentru mai puțin timp. Surse citate de publicație spun că liderul rus a petrecut o parte importantă a discuției vorbind despre istoria slavă medievală și despre ceea ce Kremlinul numește „cauzele profunde” ale conflictului.
Tot potrivit Financial Times, tema unui armistițiu imediat a fost abordată doar marginal, iar liderii finlandez și norvegian au ales să nu întrerupă intervențiile lui Putin pentru a evalua cât de dispus este la dialog. Publicația notează că discuția a fost urmărită în contextul negocierilor planificate pentru noiembrie, la Abu Dhabi.
UPDATE 27.10.2026 14:14 — Putin acuză UE și NATO că prelungesc războiul
UPDATE Vladimir Putin a spus, potrivit Kremlinului citat de AFP și Agerpres, că „politica de confruntare” a Uniunii Europene și NATO contribuie la prelungirea luptelor din Ucraina. Liderul rus a reiterat și ideea că o „pace justă și durabilă” este posibilă doar dacă interesele Rusiei sunt luate în considerare, potrivit aceleiași surse.
Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe Telegram, potrivit Reuters, că Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre i-au transmis lui Putin că atacurile asupra sectorului energetic și a infrastructurii Ucrainei trebuie să înceteze. Potrivit comunicatului Kremlinului, cei trei lideri au salutat și reluarea discuțiilor trilaterale Rusia-Ucraina-SUA la Abu Dhabi, în prima jumătate a lunii noiembrie.
Alexander Stubb, președintele Finlandei, și Jonas Gahr Støre, prim-ministrul Norvegiei, au purtat marți o convorbire telefonică cu Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și despre reluarea negocierilor, potrivit președinției finlandeze și relatărilor Reuters preluate de presa internațională.
Potrivit Gândul, apelul a fost inițiat de cei doi lideri nordici și a avut loc în urma întâlnirii de la Oslo din 20 octombrie, în consultare cu Ucraina. Aceeași sursă arată că discuția a vizat războiul de agresiune al Rusiei și eforturile diplomatice pentru pace și stabilitate în Europa.
După convorbirea cu Putin, Stubb și Støre au discutat și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, notează Mediafax, Digi24 și News.ro. Potrivit acestor surse, partea ucraineană a fost informată despre dialog, iar liderii nordici au continuat astfel consultările cu Kievul după apelul telefonic.
HotNews consemnează că Stubb a descris discuția drept „sinceră și de fond” și a spus că ieșirea din război va avea un impact direct asupra securității Finlandei și a Europei. G4Media și News.ro redau aceeași idee, subliniind că liderul finlandez a insistat că pentru a pune capăt războiului sunt necesare discuții directe.
În comunicatul citat de Gândul și G4Media, cei doi lideri au precizat că au vorbit în nume propriu, nu în numele Europei în ansamblu. Aceeași formulare apare și în Digi24, care notează că Finlanda și Norvegia și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și interesul pentru stabilitatea din regiunea Mării Baltice și din nordul Europei.
Mai multe surse, între care Gândul, G4Media, Mediafax și Bursa, arată că discuția a fost legată de viitoare întâlniri la Abu Dhabi și de reluarea negocierilor de pace. Mediafax scrie că negociatorii din Ucraina, Rusia și SUA conveniseră întâlniri tehnice la începutul lunii noiembrie, iar G4Media menționează că acestea ar urma să aibă loc la Abu Dhabi.
HotNews și Bursa amintesc că astfel de contacte directe între lideri europeni și Vladimir Putin au fost rare după invazia rusă din 2022. În acest context, episodul de marți marchează o nouă etapă a contactelor diplomatice, fără a indica însă un acord asupra încheierii războiului.
Pentru cititorii din România, evoluția arată că discuțiile despre Ucraina intră într-o fază mai activă, cu mize care privesc securitatea europeană și echilibrul regional. Sursele consultate indică doar reluarea dialogului și pregătirea unor noi runde de negocieri, nu o soluție finală.