România ar putea cere amânarea limitelor de poluare din 2030
România ar putea solicita amânarea termenului din 2030 pentru noile limite de calitate a aerului, iar Asociația 2Celsius cere reguli stricte pentru derogări.
România ar putea fi printre statele membre ale Uniunii Europene care vor solicita amânarea termenului din 2030 pentru respectarea noilor valori-limită de calitate a aerului, potrivit G4Media. În același context, Asociația 2Celsius cere reguli clare și stricte pentru justificarea derogărilor.
Potrivit G4Media, Comisia Europeană a lansat o consultare publică deschisă până la 6 noiembrie 2026 privind un proiect de decizie care stabilește condițiile în care statele membre pot justifica solicitările de amânare. Publicația precizează că discuția vizează modul în care vor fi evaluate cererile de derogare pentru noile standarde de calitate a aerului.
G4Media consemnează că Directiva UE 2024/2881 introduce noi valori-limită obligatorii de la 1 ianuarie 2030. În forma prezentată de sursă, amânarea poate fi cerută pentru particulele în suspensie PM10 și PM2,5, pentru dioxidul de azot, benzen și benzo(a)piren, dacă statul demonstrează, prin proiecții, că va atinge valorile cât mai curând posibil și că aplică măsuri rezonabile și proporționale.
În articolul citat de G4Media, Raul Cazan, președintele Asociației 2Celsius, spune că România este un candidat probabil pentru amânare, invocând și o hotărâre a Curții de Justiție a UE privind depășirea valorilor-limită la PM10 în București. El apreciază că de calitatea regulilor depinde dacă o eventuală amânare va fi justificată și verificabilă sau doar o nouă întârziere.
Tot potrivit G4Media, organizația de mediu urmează să transmită Comisiei Europene cinci propuneri pentru consolidarea regulilor și cere autorităților române să le susțină. Printre exemplele menționate se află includerea în proiecțiile privind calitatea aerului a zonelor cu expunere ridicată la poluanți, nu doar a punctelor oficiale de măsurare, precum și validarea modelelor prin comparație cu măsurătorile din anul de referință.
Asociația mai cere, conform G4Media, mai multă transparență în privința măsurilor de reducere a poluării și justificarea publică a fiecărei măsuri din lista indicativă a directivei pe care autoritățile decid să nu o aplice. În același timp, organizația solicită ca analizele cost-beneficiu să includă și costurile asupra sănătății, însă sursa nu oferă detalii complete despre toate cele cinci propuneri.
În acest cadru, eventualele derogări ar urma să fie evaluate la nivel european, iar România rămâne, deocamdată, un posibil solicitant, nu un stat care a depus deja o cerere, potrivit formulării folosite de G4Media. Pentru autoritățile din România, miza este ritmul în care vor fi aplicate noile standarde europene, în condițiile stabilite de Comisia Europeană.