NewsAI preview
Național 281 cuvinte

Băncile resping acuzațiile în cazul ROBOR și critică ancheta

Asociațiile bancherilor din România au respins acuzațiile de manipulare a ROBOR și au criticat comunicarea Consiliului Concurenței.

Asociațiile din sectorul bancar au transmis o poziție comună în cazul ROBOR, respingând acuzațiile de manipulare și criticând modul în care Consiliul Concurenței a comunicat despre anchetă, potrivit Economedia.

Scrisoarea deschisă este semnată de Bogdan Neacșu, președintele Asociației Române a Băncilor, și de Sergiu Manea, președintele Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România, consemnează aceeași sursă. Economedia notează că mesajul este prezentat ca o poziționare publică de o duritate rar întâlnită în relația dintre bănci și autorități.

Potrivit Economedia, reprezentanții industriei bancare susțin că evoluția ROBOR reflectă contextul macroeconomic, nu o manipulare. Ei invocă inflația ridicată, volatilitatea, dezechilibrele fiscale și costurile crescute de finanțare drept factori care au influențat piața.

În același timp, băncile afirmă că o punere sub semnul întrebării a modului de funcționare a pieței ar putea transmite un semnal negativ investitorilor și agențiilor de rating, cu efect asupra costului de finanțare al României, relatează Economedia. Sursa mai arată că sectorul avertizează asupra unui posibil risc sistemic și asupra afectării credibilității investiționale a țării.

Ziarul Financiar scrie că cele două asociații ale băncilor au ieșit public împreună într-o poziție fără precedent legată de ancheta Consiliului Concurenței în cazul ROBOR. Publicația notează și că reacția vizează cele 10 bănci de importanță sistemică, în timp ce băncile resping ferm acuzațiile de manipulare.

Google News — România confirmă preluarea articolului Economedia, fără a adăuga elemente factuale noi. În lipsa unor detalii oficiale despre stadiul anchetei, poziția publică a sectorului bancar rămâne, la acest moment, principala reacție consemnată în spațiul public.

Disputa poate avea efecte asupra costului creditelor și asupra încrederii în stabilitatea pieței financiare, cu posibile consecințe indirecte pentru economii și pentru finanțarea firmelor din România, potrivit argumentelor prezentate de sursele citate.