PNL spune că hotărârea CEDO confirmă poziția Guvernului
PNL susține că hotărârea CEDO privind restanțele salariale ale magistraților confirmă că alocarea banilor publici aparține Guvernului și Parlamentului.
UPDATE 23.10.2026 05:00 — CEDO a respins cererile a cinci judecători
UPDATE Potrivit News.ro și G4Media, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererile a cinci judecători români care contestau eșalonarea restanțelor salariale, iar hotărârea a fost comunicată joi. Sursele citate arată că, în motivare, CEDO a reținut și riscul unor conflicte de interese în cauzele în care magistrații au judecat drepturi salariale de care puteau beneficia ei înșiși.
Tot joi, Ilie Bolojan a afirmat pe Facebook, potrivit News.ro și Digi24, că decizia „arată că am avut dreptate” și a susținut că statul nu ar trebui să plătească imediat sume de ordinul miliardelor de lei. Mediafax a relatat că fostul premier a estimat impactul la 4,8 miliarde de lei și a spus că actualul Guvern va trebui să decidă „pe cine servește”.
Partidul Național Liberal a transmis că hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului confirmă corectitudinea poziției Guvernului în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Potrivit News.ro, completul de șapte judecători al instanței europene a considerat cererile vădit neîntemeiate și le-a respins definitiv.
În reacția sa, PNL a susținut că decizia întărește separația puterilor în stat și arată că alocarea resurselor publice aparține Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești. G4Media și NewsWeek România au relatat că liberalii au legat această concluzie de poziția apărată de Ilie Bolojan, fost premier, în disputa privind folosirea banilor publici.
Potrivit Digi24, CEDO a respins plângerile unor magistrați români care au reclamat neplata integrală a unor drepturi salariale restante, iar în motivare instanța europeană a ținut cont de dificultățile economice și bugetare ale României. Știrile ProTV a consemnat, la rândul său, că hotărârea a avut în vedere circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare, precum și măsurile adoptate de autorități pentru achitarea treptată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.
PNL a mai afirmat că deciziile de eșalonare și reeșalonare a plăților au urmărit protejarea echilibrului bugetar. Bursa a redat aceeași idee în comunicatul liberalilor, potrivit căruia precedentul Executiv a urmărit un obiectiv legitim atunci când a aplicat aceste măsuri. În același timp, formațiunea a spus că hotărârea CEDO confirmă îndreptățirea Guvernului de a lua măsurile bugetare necesare în interesul statului.
Un alt punct invocat de liberali a fost atenționarea CEDO privind riscul de conflict de interese atunci când magistrații se pronunță asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia chiar ei. Digi24 și Știrile ProTV au relatat că instanța europeană a considerat asemenea situații susceptibile să afecteze imparțialitatea funcției judiciare. PNL a spus că observația trebuie analizată de instituțiile din sistemul de justiție și că ar trebui să aibă consecințe practice pentru viitor.
Contextul acestei dispute a fost conturat și de acoperirea anterioară din sursele primite: pe 7 octombrie 2026, CCR a respins sesizarea lui Ilie Bolojan privind conflictul juridic cu ÎCCJ, iar pe 18 octombrie 2026 acesta a spus că plata imediată a restanțelor este imposibilă din cauza lipsei banilor. Hotărârea CEDO de joi închide, potrivit relatărilor citate, litigiul privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților, fără ca PNL să o prezinte ca pe o concluzie juridică mai largă decât cea rezultată din dosar.