ECA: România a tratat marginal 3 din 4 componente PNRR
Curtea de Conturi Europeană arată că reformele PNRR pentru guvernanță și administrație publică au rămas marginale în România pe trei dintre cele patru componente analizate.
Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport de audit care arată că reformele din PNRR dedicate guvernanței și administrației publice au rămas, în cazul României, la un nivel marginal pe trei dintre cele patru componente analizate, potrivit Bursa.
Raportul, publicat la Luxemburg, arată că doar componenta privind achizițiile publice și concurența a fost adusă la nivelul cerut de Comisia Europeană, în timp ce celelalte trei componente au fost abordate doar marginal prin reformele și investițiile din plan, consemnează Bursa.
Potrivit aceleiași surse, România a avut o alocare de aproape 5,6 miliarde euro pentru măsuri legate de administrația publică în PNRR. Sursa precizează însă că această sumă reprezintă costurile estimate ale măsurilor din domeniu și nu indică în mod explicit cât s-a cheltuit deja.
În evaluarea Comisiei Europene pentru 2025, prezentată în raport, toate cele patru componente ale recomandărilor pentru România înregistrează doar „unele progrese”, iar niciuna nu ajunge la nivelul de „progrese substanțiale”, relatează Bursa. Curtea de Conturi Europeană compară astfel gradul în care măsurile din plan răspund provocărilor identificate, în timp ce Comisia urmărește evoluția aplicării recomandărilor la nivel mai larg.
Raportul mai arată că peste 65% dintre măsurile de administrație publică analizate pentru România sunt digitale, ceea ce înseamnă că investițiile în tehnologie au avut un loc central. În același timp, recomandările privind guvernanța și eficiența administrativă au rămas slab acoperite, iar schimbarea mecanismelor prin care statul ia decizii, se coordonează și furnizează servicii a avansat mai puțin, potrivit Bursa.
În același material, auditorii notează că România apare cu 26 de intervenții și costuri estimate de aproximativ 777,5 milioane de euro în eșantionul mai restrâns folosit pentru analiza aprofundată a reformelor orizontale. Totodată, la nivelul Uniunii Europene, Mecanismul de Redresare și Reziliență a alocat 49,1 miliarde de euro pentru acest domeniu, iar raportul sugerează că oportunitatea unei transformări mai profunde a administrațiilor publice a fost folosită insuficient.
Contextul vine după ce, pe 7 octombrie 2026, Comisia Europeană a raportat suspendarea a 869,8 milioane de euro din fondurile PNRR ale României din cauza neîndeplinirii a șase jaloane și ținte. La 30 septembrie 2026 a fost depusă cererea nr. 6 pentru PNRR, aflată în evaluare la Comisia Europeană, iar pe 16 octombrie 2026 Ministerul Finanțelor a spus că încasarea celor 6,43 miliarde euro rămase din PNRR este esențială pentru ținta de deficit bugetar.
Raportul ECA adaugă astfel o evaluare separată asupra modului în care fondurile europene au fost folosite pentru modernizarea administrației publice din România, într-un moment în care presiunea pe îndeplinirea jaloanelor PNRR rămâne ridicată.