UE pregătește mecanismul „orașelor-burete” pentru ploi și secetă
Uniunea Europeană pregătește un mecanism inspirat de „orașele-burete” pentru a reduce inundațiile și a ajuta orașele să gestioneze mai bine apa.
Uniunea Europeană pregătește un mecanism inspirat de modelul „orașelor-burete”, prin care apa de ploaie ar urma să fie reținută în sol și reutilizată, pentru a limita efectele inundațiilor și ale secetei, potrivit Gândul.
Conceptul pornește de la ideea că ploaia nu trebuie tratată ca un deșeu, ci ca o resursă, iar soluțiile pot include iazuri, zone umede, șanțuri cu vegetație, acoperișuri verzi și alte amenajări urbane. Potrivit Gândul, aceste intervenții permit absorbția sau stocarea apei, astfel încât ea să poată fi folosită ulterior ori să reducă presiunea asupra canalizării.
În același material, Comisia Europeană este prezentată ca instituția care a inclus conceptul în Strategia pentru reziliența apei din 2025 și care pregătește mecanismul numit „Sponge Facility”. Gândul notează însă că articolul vorbește despre un mecanism aflat în pregătire, nu despre o aplicare uniformă în toate orașele europene.
Publicația amintește și că, în ultimele luni, mai multe zone din Europa au fost afectate de inundații, iar România a avut viituri în luna iunie, când ploile abundente au produs pagube în sute de gospodării. În acest context, soluțiile de tip „oraș-burete” sunt prezentate ca o modalitate de adaptare urbană la episoadele de ploi torențiale și la perioadele de secetă.
Bucureștiul apare în articol ca exemplu local în discuția despre colectarea apei de ploaie. Gândul scrie că, în Capitală, există deja un bazin subteran de 2.000 de metri cubi pentru strângerea apei, iar după ploile torențiale din iunie 2026 Primăria Capitalei a anunțat că proiectele publice vor include soluții de tip „oraș-burete”.
Totuși, sursa subliniază că astfel de măsuri nu rezolvă singure toate problemele. În centrele istorice, intervențiile sunt mai dificile din cauza clădirilor protejate și a infrastructurii existente, iar în cazul furtunilor extreme solul se poate satura, iar rezervoarele se pot umple. De aceea, soluțiile de retenție trebuie completate cu sisteme clasice de canalizare, rezervoare mai mari și căi de evacuare a apei.
Gândul oferă și exemple din alte orașe europene care folosesc deja astfel de soluții: Rotterdam, unde piața Benthemplein poate reține până la 1,7 milioane de litri de apă, Malmö, unde acoperișurile verzi, iazurile și canalele au redus pagubele, și Copenhaga, care colectează apa de ploaie în rezervoare subterane și grădini amenajate special. Pentru locuitorii din București și din alte orașe, miza este una practică: mai puțină apă acumulată după ploi puternice și o folosire mai bună a resursei în perioadele secetoase.