NewsAI preview
București 343 cuvinte

Redesignul de la Otopeni urmărește o identitate coerentă

Arhitectul implicat în redesignul Aeroportului Henri Coandă spune că amenajarea urmărește o identitate arhitecturală coerentă pentru un ansamblu extins în etape.

La Aeroportul Internațional Henri Coandă București, arhitectul implicat în proiect a explicat că redesignul nu urmărește construirea unui terminal nou, ci conturarea unei identități arhitecturale coerente pentru un ansamblu extins treptat. Potrivit Republica, intervenția pornește de la ideea unui spațiu unitar obținut prin amenajare, nu prin schimbarea structurii de bază.

Republica consemnează că, în această logică, pardoseala, plafoanele, iluminatul și celelalte elemente de amenajare au fost gândite împreună, ca părți ale aceleiași compoziții. Arhitectul a spus că soluția urmărește repere recognoscibile, capabile să lege spații diferite într-o experiență vizuală comună, fără a modifica fundamental organizarea funcțională a aeroportului.

Adevărul relatează că noul design a stârnit ironii și critici pe rețelele sociale, după ce au circulat comentarii despre culorile puternice și formele geometrice din amenajare. În același timp, unul dintre arhitecții implicați în proiect a explicat că reacțiile publice au apărut în contextul unei intervenții care încearcă să dea coerență unui aeroport dezvoltat în timp, prin adăugarea succesivă de corpuri de clădire.

Potrivit Adevărul, explicația arhitectului a vizat și modul în care compoziția vizuală se schimbă de la o zonă la alta, de la accente mai discrete în spațiile publice până la o structură mai densă în apropierea porților de îmbarcare. Republica precizează că lucrările erau încă în desfășurare la momentul publicării, iar transformarea putea fi urmărită prin comparația dintre spațiile anterioare și cele amenajate.

Contextul nu este nou pentru aeroport. La 16 septembrie 2026, CNAB a lansat o licitație pentru închirierea și modernizarea a două saloane Business Premium din Otopeni, unul în zona Schengen și unul în zona non-Schengen. Acea acoperire arăta că modernizările vizau îmbunătățirea experienței pasagerilor prin servicii și facilități premium, iar actualul redesign se înscrie în aceeași logică de actualizare a spațiilor folosite de călători.

În ansamblu, explicațiile oferite de arhitect și reacțiile apărute online arată că miza proiectului ține de felul în care este percepută principala poartă aeriană a Capitalei. Pentru bucureșteni și pentru cei care folosesc aeroportul, discuția privește nu doar aspectul unor finisaje, ci și modul în care un spațiu public major este făcut recognoscibil și coerent.