Bucureștiul poate fi cu 8°C mai cald decât satele din Ilfov
Raportul „Starea Climei 2026” arată că centrul Bucureștiului poate fi cu 3–8°C mai cald decât satele din jur, iar adaptarea trebuie coordonată cu Ilfov.
Raportul „Starea Climei 2026” arată că centrul Bucureștiului poate fi cu 3–8°C mai cald decât satele din jur în zilele de vară, pe fondul extinderii construcțiilor din București-Ilfov, potrivit G4Media.
Potrivit aceleiași surse, peste jumătate din suprafața Capitalei este ocupată de construcții, șosele și alte amenajări. G4Media consemnează că această transformare a terenurilor naturale sau vegetale în suprafețe construite și impermeabile contribuie la amplificarea insulei de căldură urbană.
În capitolul Climatul Urban în România 2026, cei cinci autori — Sorin Cheval, Ștefan Dinicilă, Alexandru Dumitrescu, Vlad Fălcescu și Ioan-Ștefan Gabrian — indică două cauze ale încălzirii orașelor: creșterea generală a temperaturilor și înlocuirea terenurilor naturale cu suprafețe care nu mai lasă apa să se infiltreze în sol, relatează G4Media.
Raportul mai arată că, în ultimele trei decenii, regiunea București-Ilfov a cunoscut cea mai rapidă expansiune urbană din România, cu o creștere accelerată a suprafețelor construite și impermeabile. Potrivit G4Media, această evoluție a înlocuit terenuri agricole și spații naturale periurbane.
Documentul citează și dezvoltări imobiliare recente din Chiajna și Popești-Leordeni, ca exemple ale extinderii locuințelor individuale, a ansamblurilor rezidențiale și a platformelor logistice în jurul Bucureștiului. G4Media notează că aceste transformări au loc în absența unei planificări coerente la nivel metropolitan.
Cercetătorii arată că pădurile periurbane, centura verde și zonele umede sunt supuse unei presiuni tot mai mari din cauza urbanizării. Potrivit raportului, extinderea zonelor dens construite crește vulnerabilitatea în fața temperaturilor extreme și pune presiune asupra spațiilor care ar putea proteja orașul.
Raportul mai atrage atenția că riscurile climatice depășesc limitele administrative, în timp ce Bucureștiul și localitățile din Ilfov își stabilesc separat prioritățile urbanistice și investițiile. G4Media consemnează că cercetătorii consideră necesare coordonarea utilizării terenurilor, protejarea infrastructurii verzi-albastre și planuri comune de urgență.
În acest context, concluzia raportului este că adaptarea la schimbările climatice nu poate fi tratată separat în Capitală și în județul vecin. Pentru locuitorii din București și Ilfov, mesajul principal al analizei este că felul în care sunt aprobate construcțiile și protejate spațiile verzi influențează direct modul în care se resimte căldura în cartiere și localitățile din jur.