Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit au rămas fără conducere
Mandatele unor membri ai conducerii Curții de Conturi și Autorității de Audit au expirat pe 14 octombrie, iar lipsa numirilor la timp poate afecta plenul.
Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit au rămas fără mai mulți membri ai conducerii după expirarea, pe 14 octombrie 2026, a unor mandate de nouă ani, potrivit lui Marius Vasiliu, fost secretar de stat USR la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit G4Media, Vasiliu a transmis că cele două instituții „nu mai au conducere”, după ce au expirat mandatele președintelui Curții de Conturi, ale unui consilier de conturi, ale președintelui Autorității de Audit și ale unuia dintre vicepreședinții acesteia. Economedia relatează, la rândul său, că lipsa unor numiri parlamentare la termen ar putea bloca adoptarea hotărârilor în plenul Curții de Conturi și ar putea lăsa Autoritatea de Audit fără o conducere cu atribuții delegate.
Sursele indică faptul că persoanele vizate au fost numite prin Hotărârea Parlamentului nr. 78 din 15 octombrie 2017. În această categorie intră Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi, Dan Lucian Vlădescu, președintele Autorității de Audit, Florin Tunaru, vicepreședinte al aceleiași instituții, și Aurel Dumitru, consilier de conturi.
G4Media consemnează că, până la numirea unui nou președinte, conducerea Curții de Conturi era asigurată de Mihaela Călugăreanu, desemnată de Parlament în iulie 2025. Economedia precizează însă că această desemnare nu ar putea produce efecte dincolo de expirarea mandatului de președinte, la 14 octombrie 2026.
În privința funcționării instituției, Economedia arată că activitatea departamentelor Curții de Conturi ar putea continua cel puțin parțial, dar există incertitudini privind convocarea plenului și adoptarea hotărârilor. Publicația notează că legea prevede ședințe prezidate de un vicepreședinte în lipsa președintelui, însă nu clarifică aceeași situație atunci când funcția este vacantă.
Tot Economedia subliniază că există riscul ca plenul Curții de Conturi să nu mai poată adopta hotărâri, în timp ce la Autoritatea de Audit atribuțiile vicepreședintelui rămas ar putea rămâne fără delegare după încetarea mandatului președintelui. G4Media notează, în același context, că la Curtea de Conturi lucrurile sunt neclare în privința continuării activității, deși unele atribuții ar putea fi exercitate la nivelul departamentelor.
Contextul vine după ce, la finalul lunii august 2026, conducerea Curții de Conturi condusă de Mirela Călugăreanu a respins propunerea de sesizare penală în cazul banilor pentru primele profesorilor, potrivit G4Media. Separat, pe 10 septembrie 2026, AUR a depus în Parlament un proiect de lege care limitează durata și numărul mandatelor pentru conducerea unor instituții publice, inclusiv autorități centrale, potrivit Mediafax.
În lipsa unor numiri la termen, situația descrisă de surse poate întârzia deciziile instituționale legate de controlul cheltuirii banilor publici. Sursele nu afirmă că activitatea este complet oprită, ci vorbesc despre o posibilă blocare a plenului și despre o funcționare doar parțială a unor structuri interne.