NewsAI preview
Național 390 cuvinte

Parchetul General a deschis dosar in rem după peste 600 de plângeri

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală in rem într-un dosar legat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început, la 27 iulie 2026, urmărirea penală in rem într-un dosar legat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, după depunerea a peste 600 de plângeri, potrivit Știrile ProTV, Mediafax și G4Media. Ancheta privește faptele, nu persoane anume.

Mediafax și G4Media precizează că dosarul a fost constituit la nivelul Secției de urmărire penală, iar Parchetul General a transmis că această etapă este una procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală. Cele două publicații notează și că începutul urmăririi penale in rem a fost comunicat în contextul informațiilor apărute în spațiul public.

Potrivit Știrile ProTV și Mediafax, sesizarea a venit de la Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială, ALES, prin proiectul civic Valul Democrației. Organizația susține că, din decembrie 2025, peste 600 de cetățeni au depus plângeri penale legate de anularea scrutinului prezidențial, iar acestea ar fi fost grupate sub numărul administrativ 2193/VIII-1/2025, nu înregistrate ca dosare penale separate.

În comunicarea citată de Știrile ProTV și Mediafax, ALES afirmă că această modalitate de lucru ar fi împiedicat declanșarea urmăririi penale și ar fi limitat drepturile procesuale ale petenților. Asociația a cerut anchetarea unor procurori, a personalului auxiliar și a unor funcționari ai instituției, fără a solicita, potrivit propriilor precizări, stabilirea vinovăției politicienilor sau judecătorilor care au anulat alegerile.

Știrile ProTV și G4Media arată că în plângeri sunt menționați foști și actuali oficiali de rang înalt, între care președintele de la acea dată, premierul, miniștri, șeful Statului Major al Apărării, persoane din servicii secrete, membri CCR și procurori. În același timp, sursele diferă ușor în formularea acuzațiilor: unele rețin abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual și neglijență în serviciu, iar altele enumeră constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiuni contra umanității, abuz în serviciu, complicitate la uzurparea funcției, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, dare de mită și represiune nedreaptă.

Ca fundal, Știrile ProTV consemnează că Inspecția Judiciară ar fi confirmat, la 8 aprilie 2026, existența a 589 de sesizări nesoluționate în lucrarea administrativă invocată de ALES. În același dosar public, publicațiile notează că plângerile au fost depuse în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Cazul arată cum sunt tratate la nivelul Parchetului General sesizările legate de un moment politic major și rămâne relevant pentru încrederea în modul de înregistrare și investigare a plângerilor cetățenilor, potrivit contextului prezentat de sursele citate.