NewsAI preview
Național 429 cuvinte

Rectificarea bugetară pune presiune pe banii reali ai statului

Analizele Frames citate de Digi24 și SpotMedia arată că rectificarea bugetară depinde de încasări reale, în timp ce investițiile și dobânzile apasă bugetul.

Rectificarea bugetară din această toamnă este prezentată de Digi24 și SpotMedia ca un test al banilor reali din buget, în condițiile în care statul trebuie să acopere plăți până la finalul anului fără să piardă controlul asupra deficitului.

Potrivit celor două publicații, analiza Frames spune că obligațiile de sfârșit de an includ plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. În acest context, rectificarea ar trebui construită pe încasări efective, nu pe venituri estimate care ar putea întârzia.

Adrian Negrescu, managerul Frames, spune că întrebarea centrală pentru Guvern este de unde vin banii pentru aceste obligații și cum pot fi acoperite fără a împinge deficitul peste limită. El avertizează că sumele proiectate la început de an nu sunt integral în cont și că statul nu ar trebui să se bazeze pe bani care nu au fost încă virați efectiv.

Analiza citată de Digi24 arată că bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și pe investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 53,4 miliarde de lei urmau să vină din PNRR, prin granturi și împrumuturi. Tot Digi24 consemnează că cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu circa 10,3 miliarde de lei peste nivelul din 2025.

SpotMedia notează că presiunile asupra finanțelor publice vin și din costul tot mai mare al datoriei, și din întârzierile la fondurile europene, dar și din dificultatea de a ajusta cheltuielile curente. Publicația scrie că investițiile depind masiv de finanțarea europeană, iar întârzierile pot obliga statul să acopere temporar cheltuielile din resurse proprii sau din noi împrumuturi.

În privința PNRR, Digi24 precizează că după renegocierea din august 2026 alocarea României a ajuns la 20,11 miliarde de euro. Publicația arată că, pe 9 octombrie, România a încasat peste 301 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, iar totalul primit prin program a urcat la aproximativ 13,27 miliarde de euro, adică aproape 66% din alocarea revizuită.

SpotMedia menționează, la rândul său, că până la începutul lunii octombrie România ajunsese la circa 66% din alocarea revizuită și că peste 300 de milioane de euro au intrat în țară pe 9 octombrie, sumă suspendată anterior de Comisia Europeană. Cele două materiale nu anunță o decizie finală a rectificării, ci descriu presiunea de a acoperi obligațiile de final de an din venituri care au intrat deja la buget.

Pentru administrațiile locale și pentru proiectele finanțate din fonduri europene, miza rămâne ritmul în care statul își primește efectiv banii și își poate onora plățile până la sfârșitul lui 2026.