Bugetul României rămâne sub presiune la final de an
România intră în ultimul trimestru din 2026 cu presiuni asupra bugetului, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și al investițiilor dependente de fonduri europene.
România intră în ultimul trimestru din 2026 cu presiuni tot mai mari asupra bugetului, pe fondul costurilor ridicate de finanțare, al investițiilor care depind de fondurile europene și al incertitudinilor privind veniturile publice, potrivit Adevărul.
În acest context, Adrian Negrescu, analist economic, spune că rectificarea bugetară din această toamnă va fi un test al realismului planurilor financiare ale Guvernului. Potrivit lui, miza nu este doar încadrarea în deficitul asumat, ci și capacitatea statului de a-și achita obligațiile și de a transforma veniturile estimate în bani efectiv încasați.
Adevărul consemnează că rectificarea va arăta în ce măsură estimările de la începutul anului se confirmă și dacă statul reușește să recupereze veniturile pe care le are deja de încasat. În același timp, publicația notează că împrumuturile sunt costisitoare, iar o parte importantă a investițiilor depinde de fondurile europene, ceea ce poate amplifica presiunea asupra finanțelor publice.
Negrescu a explicat că Guvernul trebuie să răspundă la întrebarea de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an. El a enumerat plățile către furnizori, transferurile către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor, toate urmând să fie acoperite fără ca deficitul să iasă de sub control, potrivit Adevărul.
Publicația arată și că bugetul pentru 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și pe investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 53,4 miliarde de lei urmau să vină din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin granturi și împrumuturi.
Tot Adevărul precizează că cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei peste nivelul din 2025. În evaluarea citată, aceste cifre arată cât de importantă este atragerea la timp a fondurilor europene și controlul costurilor de finanțare.
În același material, Adevărul notează că întârzierile în implementarea proiectelor sau în decontarea cheltuielilor pot obliga autoritățile să acopere temporar plățile din resurse proprii ori prin împrumuturi suplimentare. Pentru cititorii din teritoriu, asta înseamnă că ritmul finanțărilor pentru investiții, proiecte locale și programe europene rămâne legat de felul în care va fi gestionată rectificarea bugetară din toamnă.