UE își reduce dependența de gazul rusesc, iar România apare ca posibil furnizor
Uniunea Europeană și-a redus puternic dependența de gazul rusesc, iar România este prezentată ca posibilă furnizoare după intrarea Neptun Deep în producție.
Uniunea Europeană și-a redus puternic dependența de gazele rusești, iar România este menționată ca o posibilă sursă de aprovizionare pentru piața europeană după intrarea Neptun Deep în producție, potrivit HotNews.
Publicația notează că ponderea Rusiei în importurile totale de gaze ale UE a coborât de la aproximativ 45% înainte de invadarea Ucrainei la circa 12% în 2025. Pentru gazele transportate prin conducte, cota Rusiei a ajuns la aproximativ 6% în același an, conform aceleiași surse.
HotNews arată și că Bruxelles-ul a transformat reducerea dependenței de energia rusească într-o politică legislativă. Potrivit publicației, obiectivul Uniunii este eliminarea completă a importurilor de gaze și petrol rusești până la sfârșitul lui 2027.
În planul României, HotNews scrie că anul 2027 ar putea însemna eliminarea completă a oricăror importuri de gaze, nu doar din Rusia, odată cu intrarea Neptun Deep în producție. Publicația precizează că, în acest scenariu, România nu ar mai avea nevoie de importuri și ar putea furniza gaze suplimentare piețelor europene.
Contextul este unul mai larg decât situația din 2025. În 2021, aproximativ 45% din importurile totale de gaze ale UE proveneau din Rusia, potrivit datelor Consiliului European citate de HotNews. După 2022, statele membre au început un proces amplu de diversificare a surselor de aprovizionare, pe fondul reducerii și întreruperii livrărilor rusești.
HotNews mai consemnează că, în 2025, Rusia a reprezentat aproximativ 12% din importurile totale de gaze ale UE și circa 6% din gazele transportate prin conducte. În volum, importurile de gaze rusești au scăzut de la peste 150 de miliarde de metri cubi în 2021 la 40,9 miliarde de metri cubi în 2025, în timp ce importurile din Statele Unite și Norvegia au crescut.
În același material, anunțul președintelui american Donald Trump privind reluarea temporară a importurilor de motorină rusească în Statele Unite este prezentat ca o direcție opusă celei urmate de Uniunea Europeană în ultimii ani. HotNews subliniază astfel diferența dintre strategia europeană de reducere a dependenței și mișcarea anunțată de Washington.
Pentru România, miza rămâne legată de capacitatea proiectelor energetice interne de a reduce importurile și de a schimba poziția țării pe piața regională. Informațiile publicate de HotNews indică o posibilitate, nu o certitudine, în privința rolului de furnizor, iar calendarul rămâne legat de anul 2027.