NewsAI preview
Național 380 cuvinte

Ucraina adoptă legea despre limbile minorităților în educație

Parlamentul Ucrainei a adoptat și președintele Volodimir Zelenski a promulgat o lege care extinde drepturile lingvistice ale minorităților în școli.

UPDATE 13.10.2026 13:12 — Nicușor Dan cere aplicarea legii și la liceu

UPDATE Președintele Nicușor Dan a salutat, marți, promulgarea legii și a spus, potrivit unei postări pe Facebook, că România va continua discuțiile cu autoritățile de la Kiev pentru ca elevii români să poată studia în limba maternă inclusiv la liceu. Șeful statului a precizat, potrivit aceleiași surse, că noile prevederi clarifică folosirea limbii materne și în afara orelor de curs.

Separat, Ambasada Ucrainei la București a transmis, potrivit Digi24 și G4Media, că actul normativ face parte din procesul de armonizare cu standardele europene și că specialiști din România și Ucraina vor examina modalitățile concrete de aplicare a noilor prevederi.


Parlamentul Ucrainei a adoptat luni, cu 266 de voturi din 450, o lege care extinde folosirea limbilor minorităților naționale în educație, iar președintele Volodimir Zelenski a promulgat-o în aceeași zi, potrivit Bursa, News.ro și Știrile ProTV.

Potrivit Gândul și G4Media, textul prevede extinderea utilizării limbilor minorităților care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene în procesul educațional și în comunicarea din instituțiile de învățământ. În școlile vizate, elevii ar urma să poată folosi limba maternă în relația de zi cu zi din unitate, iar documentele școlare ar putea fi emise și în limba minorității, la cererea părinților.

Măsura este legată de cerințele Budapestei și de deblocarea negocierilor de aderare la UE, conform Mediafax, G4Media și Bursa. News.ro și Știrile ProTV notează că Ungaria a cerut această legislație ca o condiție pentru continuarea discuțiilor, iar G4Media arată că adoptarea ei ar putea permite deschiderea a două noi clustere de negociere la Luxemburg.

În plan politic, Peter Magyar a salutat adoptarea legii ca pe un semnal bun, iar Marta Kos a descris-o drept un pas decisiv, potrivit Bursa, News.ro și Știrile ProTV. Cele două reacții au venit în contextul în care Budapesta a ridicat în iunie veto-ul asupra deschiderii negocierilor, dar a continuat să invoce neîndeplinirea angajamentelor privind minoritatea maghiară din Transcarpatia, după cum consemnează aceleași surse.

Contextul este unul mai vechi. Potrivit Bursa și News.ro, disputa s-a accentuat în 2017, după o lege ucraineană care a întărit rolul limbii ucrainene în învățământul secundar. În iunie 2026, Ungaria și-a ridicat veto-ul, însă a cerut în continuare garanții suplimentare pentru minoritatea maghiară, iar pe 1 septembrie 2026 a condiționat deblocarea următoarelor grupuri de negocieri de progrese în această direcție, conform backgroundului din sursele primite.

Gândul și G4Media arată că legea se aplică limbilor minorităților care sunt oficiale în Uniunea Europeană, iar ucraineana rămâne limba principală de predare. Tot G4Media precizează că unele școli pot primi statut special dacă peste 50% dintre elevi sunt instruiți în limba unei minorități naționale, în timp ce Bursa și News.ro leagă adoptarea actului de o posibilă avansare a dialogului dintre Kiev și Bruxelles.

Pentru comunitățile vorbitoare de română și maghiară din Ucraina, decizia de la Kiev este relevantă mai ales prin efectele pe care le poate avea în școli și prin ritmul negocierilor cu Uniunea Europeană, notează sursele citate.