NewsAI preview
Național 435 cuvinte

Oana Țoiu respinge ideea că România pierde dreptul de veto

Oana Țoiu a respins informațiile potrivit cărora România ar urma să își piardă dreptul de veto în UE, în timp ce Senatul a votat o declarație pe aceeași temă.

UPDATE 13.10.2026 06:00 — Țoiu spune că în Parlament nu există propunere de renunțare la veto

Oana Țoiu a revenit cu precizări și a spus, potrivit Gândul, că în Parlamentul României nu există nicio propunere privind renunțarea la dreptul de veto. Ministrul interimar al Afacerilor Externe a susținut că dezbaterea publică pornește de la „o minciună cap-coadă”, iar AUR ar inventa o problemă care nu există.

Țoiu a mai afirmat, potrivit aceleiași surse, că o eventuală schimbare a regulilor de vot în UE nu s-ar putea face peste noapte și că, în domeniul militar, acest lucru nu ar fi posibil deloc conform tratatelor. Ea a spus și că scrisoarea invocată în dispută se referă doar la explicarea dreptului de veto din perspectiva interesului național.


Oana Țoiu a respins, luni, informațiile potrivit cărora România ar urma să renunțe sau să își piardă dreptul de veto în Uniunea Europeană. Potrivit G4Media, Gândul și News.ro, ministrul interimar al Afacerilor Externe a spus că acuzațiile lansate în spațiul public sunt false.

În mesajul citat de G4Media și Gândul, Țoiu a afirmat că documentul aflat în centrul disputei nu elimină posibilitatea unui stat membru de a bloca o decizie. Ea a susținut că scrisoarea vizează explicarea motivelor de interes național atunci când este invocat un veto, iar dreptul de veto rămâne intact, conform celor două publicații.

Tot G4Media și News.ro notează că scrisoarea discutată se referă la explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. HotNews precizează că România și alte 10 state membre au semnat demersul, iar documentul nu este prezentat ca unul care să elimine explicit posibilitatea unui stat de a invoca motive vitale de politică națională.

În același timp, G4Media și Gândul arată că Țoiu a spus că o eventuală schimbare a mecanismelor decizionale nu poate fi făcută rapid și ar necesita pași instituționali suplimentari. Ea a afirmat că o asemenea modificare ar trebui să fie convenită mai întâi în unanimitate de liderii europeni și apoi să ajungă în parlamentele naționale.

Senatul României a adoptat, potrivit HotNews și News.ro, o declarație privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul politicii externe și de securitate comune a UE. HotNews consemnează că votul a fost de 64 pentru, 29 împotrivă și 9 abțineri.

HotNews și News.ro arată că documentul adoptat de Senat cere clarificări despre mandatul Oanei Țoiu pentru semnarea scrisorii și solicită Guvernului să precizeze dacă semnătura României a reprezentat un angajament politic privind extinderea votului cu majoritate calificată. În același timp, declarația cere ca orice modificare a echilibrului dintre unanimitate și majoritate calificată să fie discutată cu Parlamentul.

Contextul disputei a fost conturat și în acoperirea anterioară citată de sursele primite: pe 1 septembrie 2026, România și alte 10 state UE au semnat o scrisoare către Kaja Kallas privind explorarea trecerii la vot cu majoritate calificată, iar pe 2 septembrie au apărut reacții critice din partea unor politicieni care au spus că o renunțare la veto ar slăbi capacitatea de negociere a României. Pe 5 septembrie 2026, Oana Țoiu a afirmat, potrivit aceleiași acoperiri, că o astfel de schimbare ar necesita modificarea tratatelor UE.

Disputa rămâne una politică și instituțională, nu una de constatare juridică. Potrivit surselor citate, dezbaterea privește felul în care România își apără interesele în deciziile europene care pot influența politica externă și poziția țării la Bruxelles.